CANONUL

BISERICII EVANGHELICE – LUTERANE DIN ROMÂNIA

REGULAMENT ORGANIC

I. DISPOZIŢII GENERALE

Denumire, autodefinire

1. §.   (a) Denumirea Bisericii: Biserica Evanghelică - Luterană din România (RELE).
                  (b) Biserica Evanghelică - Luterană din România este comunitatea organizată cu scopul practicării religiei de către credincioşii evanghelici, parte a bisericii lui Isus Cristos.
2. §     Învăţăturile şi slujirea Bisericii Evanghelice - Luterane din România se bazează pe Biblie în spiritul confesiunilor curentului luteran al Reformei. Pe lângă Simbolurile Ecumenice ale Credintei : Crezul Apostolic, Crezul Niceano-Constantinopolitan, şi Crezul Athanasian, consideră ca cele mai importante documente de credinţă Confesial Augustană Neschimbată, şi Catehismul lui Martin Luther.
3. §.   (a) Pe baza identităţii confesionale Biserica Evanghelică - Luterană din România trăieşte în comunitate de amvon şi altar cu Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (Biserica Evanghelică Săsească din Transilvania), cu Biserica Evanghelică Lutherana din Ungaria, cu toate bisericile membre ale Federatiei Mondiale Luterane, respectiv cu bisericile evanghelice din alte ţări.
(b) Biserica Evanghelică – Luterană din România trăieşte în comunitate de amvon şi de comuniune cu Biserica Reformată din România, legătură bazată pe tradiţii istorice seculare, şi cu bisericile care acceptă Concordatul de la Leuenberg.
(c) Pe baza credinţei în Isus Cristos, Biserica Evanghelică – Luterană din România este legată prin legături frăţeşti cu celelalte biserici creştine. Menţine legături ecumenice cu bisericile din România şi din străinătate, în primul rând cu bisericile aparţinând Consiliului Mondial al Bisericilor, şi cu cele aparţinând Conferinţei Bisericilor Europene.
4. §.    (a) Biserica Evanghelică – Luterană din România consideră ca misiune primită de la Isus Cristos să propovăduiască evanghelia corect şi din convingere către fiecare individ, să slujească Sacramentele conform învăţăturilor lui Cristos, să practice faptele dragostei ca rod al credinţei învăţăturilor şi pildelor date de Domnul Isus Cristos. Fiecare membru al bisericii şi funcţionar bisericesc este responsabil pentru înfăptuirea acestora.
(b) Biserica Evanghelică – Luterană din România consideră ca fiind sarcina sa organizarea serviciului bisericesc, munca misionară şi de diaconie organizată, educaţia în spirit evanghelic, pregătirea pentru serviciul bisericesc şi respectă libertatea practicii teologice.

Membrii şi organizaţia bisericii

5. §. Membru al Bisericii Evanghelice Luterane din România este persoana de naţionalitate / vorbitoare de limba maghiară, slovacă, germană, română ş.a.m.d., care:
                        a. a primit de taina botezului;
            b. îşi manifestă personal apartenenţa la biserica noastră prin intermediul confirmaţiei sau prin declaraţie de adeziune
c. acceptă, mărturiseşte şi încearcă să respecte conform posibilităţilor sale, învăţămintele bisericii
6. §. Apartenenţa la biserică încetează prin deces, părăsirea bisericii sau prin excludere disciplinară.
7. §.     (a) Apartenenţa la biserică se realizează prin apartenenţa la comunitatea bisericească.
(b) Este membru al comunităţii acel membru al bisericii, care participă la viaţa confesională şi organizarea ei, prin puterea sufletească, spirituală şi materială de care dispune, şi locuieşte pe teritoriul comunităţii bisericeşti.
(c) Membrii comunităţii bisericeşti îşi pot exercita dreptul de vot doar într-o singură comunitate bisericească, pe teritoriul căreia, sau pe teritoriul circumscripţiei de diasporă al acesteia, îşi au domiciliul stabil.
8. §.     (a) Membrii bisericii se organizează în comunităţi bisericeşti. Parohiile alcătuiesc protopopia, iar protopopiile, eparhia.
(b) Organizarea credincioşilor în parohii sau filiale, împărţirea circumscripţiilor de diasporă între parohii, respectiv repartizarea parohiilor în protopopie este stabilită de presbiteriul eparhiei.
(c) Parohiile, protopopiatele, şi eparhia, respectiv instituţiile legale înfiinţate de acestea, sunt conform legii, persoane juridice.

Limba de oficiere

9. §. (a) În congregaţiile Bisericii Evanghelice – Luterane din România limba de oficiere a slujbei, este maghiara, slovaca, germana, respectiv româna, în funcţie de limba maternă şi de tradiţiile membrilor comunităţii bisericeşti.
(b) Despre limba de oficiere a unei congregaţii, parohii sau comunităţi de diasporă decide adunarea generală parohială, iar la cererea comunităţii de diasporă şi pe baza referinţei prezidiului protopopial, presbiteriul eparhiei.

Autoguvernarea bisericii

10. §.   Biserica Evanghelică – Luterană din România este organizaţie autonomă. Îşi gestionează toate treburile de sine stătător. Ea îşi alcătuieşte Canonul, legile, regulile interne.
11. §.   (a) În Biserica Evanghelică – Luterană din România guvernarea bisericii se realizează pe baza principiului sinodo – presbiterial, conform căruia, pe baza condiţiilor formulate în prezentul Canon, fiecare membru al comunităţii bisericeşti are dreptul de a participa la conducerea bisericii în mod direct sau prin reprezentanţii legali.
(b) În guvernarea Bisericii Evanghelice – Luterane din România se respectă principiul parităţii, şi anume influenţa egală a elementului ecleziastic şi laic.
12. §.   (a) Organul suprem de reprezentare şi administraţie, legislativ şi elector, respectiv de reglementare teologică, este Sinodul.
(b) Organul suprem de reprezentare, administraţie şi elector al parohiei şi protopopiei este Adunarea Generală.
13. §.   Organul de guvernare şi cel executiv al Bisericii Evanghelice – Luterane din România este la toate nivelele presbiteriul.
14. §.   (a) Biserica Evanghelică – Luterană din România are la toate nivelele prezidiu ales, format din funcţionari ecleziastici şi laici.
(b) Membrii prezidiului sunt copreşedinţii, care reprezintă cu drepturi egale în faţa autorităţilor comunitatea care i-a ales, şi organele legale ale acesteia; ei sunt competenţi a-i convoca pe aceştia împreună, a-i prezida pe bază de înţelegere, a semna în numele acestora documentele oficiale, şi administrează toate problemele bisericii pe bază consensuală.
            15. §. Oficiile de administraţie ale Bisericii Evanghelice – Luterane din România:
                        a. la nivel parohial Oficiul Parohial,
                        b. la nivel protopopial Oficiul Protopopial,
                        c. la nivel eparhial Oficiul Episcopal.
16. §. Parohiile, protopopiatele şi eparhiile au dreptul de a înfiinţa şi susţine instituţii de misiune caritativă, de misiune internă şi externă sau alte instituţii cu scop religios, de învăţământ public, şi de formare a personalului propriu, respectiv unităţi economice.
17. §. În interesul serviciului bisericesc şi al guvernării, Biserica Evanghelică – Luterană din România organizează corpuri consultative.
18. §. Serviciul de judecată, respectiv de disciplină al Bisericii Evanghelice – Luterane din România este îndeplinit de presbiteriu, respectiv la nivelul protopopiatelor de Comisia de Disciplină, iar la nivelul eparhiei de Consiliul de Disciplină.
19. §.   (a) La fiecare adunare generală, adunare presbiterială şi la fiecare adunare regulată de comisie este obligatoriu încheierea unui proces verbal, care trebuie să conţină neapărat: lista celor prezenţi cu drept de vot, prezidiul, secretarii, legalizatorii, respectiv propunerile şi hotărârile luate.
(b) Câte un exemplar al procesului verbal va fi trimis autorităţilor bisericeşti superioare.
20. §.   (a) La adunările bisericeşti voinţa legal manifestată a majorităţii celor cu drept de vot este decisivă.
(b) Drept de vot şi drept de a fi ales are doar acel membru major (având 18 ani împliniţi) al bisericii, care contribuie material în mod sistematic la întreţinerea bisericii.
                        (c) La adunările bisericii votarea este de regulă publică.
            (d) În probleme materiale sau principiale importante, preşedinţia poate ordona votarea nominală.
(e) În probleme de alegeri şi probleme personale prezidiul trebuie să ordone votarea secretă.
21. §.   (a) Adunarea Generală sau Sinodul poate lua hotărâri valabile doar în problemele înscrise pe ordinea de zi.
(b) Hotărârea Adunării Generale, respectiv a Sinodului poate fi modificată doar de o nouă Adunare Generală sau de un nou Sinod.
(c) Hotărârile referitoare la alegeri pot fi desfiinţate de corpul competent doar pe cale disciplinară.
22. §.   (a) Hotărârile Adunării Generale, respectiv ale Sinodului intră în vigoare prin pronunţarea în adunare.
(b) Hotărârea administrativă, ordonanţa altei autorităţi bisericeşti intră în vigoare prin comunicarea hotărârii sau a dispoziţiei (pronunţare, respectiv înmânare).
(c) Rezultatul votului intră în vigoare doar după împlinirea termenului de recurs de 15 zile de la pronunţarea rezultatului votului, iar în cazul declarării recursului trebuie aşteptată decizia autorităţii competente în cercetarea valabilităţii alegerii.

Serviciul preotului

            23. §.   (a) Pentru propovăduirea evangheliei şi distribuirea sfintelor taine, Isus Cristos a ordonat un serviciu separat. Conform ordinii bisericeşti, acest serviciu este efectuat de preotul menit (hirotonit).
                        (b) Hirotonirea este dreptul şi sarcina exclusivă a episcopului.
                        (c) Poate fi hirotonit doar acel membru cu moralitate ireproşabilă al bisericii, care dispune de pregătire teologică corespunzătoare, după cel puţin un an de serviciu de candidatură preoţească, şi după susţinerea examenului de formare preoţească. Comisia Teologică analizează şi aptitudinea candidatului de practicare a serviciului preoţesc, şi face propuneri episcopului cu privire la hirotonirea candidatului.
                        (d) Candidatul dobândeşte statutul de preot şi diploma cu ocazia hirotonirii.
                        (e) Caracterul de vocatie al preoţilor şi dreptul administrarii Sacramentelor sunt identice, indiferent de locul angajării preoţeşti şi de competenţa guvernării bisericii.
                        (f) Dreptul şi sarcina specifică a preotului aflat în slujba bisericii este îndeplinirea atribuţiilor bisericeşti: propovăduirea publică a învăţăturii lui Dumnezeu, distribuirea sfintelor taine, dezlegarea de păcate, binecuvântarea căsniciilor bisericeşti, oficierea înmormântărilor bisericeşti şi pastoraţia credincioşilor.
            24. §. În caz de nevoie, episcopul poate hirotoni pe bază de examen în funcţia de levit un membru al bisericii, competent, cu pregătire teologică amănunţită şi cu moralitate ireproşabilă, şi îl poate numi ca preot în calitate de capelan.
            25. §. În interesul pregătirii preoţeşti, episcopul poate împuternici pentru propovăduirea cuvântului divin şi împărtăşanie un student la teologie, iar la cererea parohului, laici din rândul membrilor merituoşi şi competenţi.
            26. §. Preoţii parohi şi preoţii parohi substituţi sunt înregistraţi de către protopop, iar capelanii, teologii, şi laicii împuterniciţi pentru oficierea serviciului divin, sunt înregistraţi de către preotul paroh, în cadrul adunării generale parohiale.
            27. §. Asupra purităţii învăţămintelor oricărui serviciu divin şi asupra comportamentului etic al preotului, respectiv teologului şi levitul, sau laicului împuternicit pentru oficierea serviciului divin auxiliar, exercită control episcopul.
            28. §. Preoţii hirotoniţi şi leviţii respectiv teologii:
                        a. cu ocazia serviciului liturgic au dreptul şi obligaţia exclusivă de a purta ţinuta liturgică prescrisă, respectiv permisă de biserică;
                        b. să se abţină de la orice activitate sau acţiune, ce contravine vocaţiei lor sfinte, sau care poate împiedica pregătirea slujirii, a îndeplinirii sarcinilor oficiale şi poate tulbura relaţia cu credincioşii;
                        c. în înfăţişarea, ţinuta şi comportamentul lor să fie demni de vocaţia de preot;
                        d. pot practica orice ocupaţie secundară doar cu permisiunea prezidiului protopopial. Protopopul este obligat să anunţe prezidiului episcopal permisele acordate în acest fel. În cazul în care ocupaţia secundară permisă este reproşabilă din punctul de vedere al interesului bisericesc general, ea poate fi interzisă de prezidiul episcopal;
            e. în general preotul sau candidatul de preot evanghelic poate încheia căsătoria cu femeie evanghelică. Pentru încheierea căsătoriei este nevoie de permisiunea anticipată a episcopului;
                        f. în general preotul nu poate să-şi desfacă căsătoria. În caz excepţional episcopul poate da dezlegare de sub această interdicţie.
            29. §. (a) Preotul sau candidatul de preot de obicei este salariat al bisericii.
                      (b) Are dreptul la locuinţă de serviciu, a cărei taxe de întreţinere vor fi suportate pe baza hotărârii presbiteriale de către biserică.
            30. §. Preoţii îşi păstrează calitatea de preot şi după pensionare. La cerere, cu acordul preotului competent, pot oficia.
            31. §. Preotul care a ieşit din serviciul bisericesc, sau care este caterisit ca urmare a unei proceduri disciplinare, îşi pierde statutul de preot, nu poate oficia serviciul preoţesc, nu poate purta ţinuta liturgică şi nu poate folosi titlul de preot.
            32. §. În cazul în care posesorul diplomei de preot nu a fost angajat bisericesc timp de cinci ani neîntrerupţi, este necesară expertiza Consiliului Teologic pentru a putea din nou relua funcţia ca preot.

Funcţionarii şi angajaţii parohiei

            33. §. (a) Poate îndeplini o funcţie bisericească doar acel membru major, cu moralitate ireproşabilă al bisericii, care corespunde condiţiilor cerute de funcţie, participă regulat la viaţa bisericii de cel puţin trei ani şi contribuie material la întreţinerea bisericii.
                         (b) Alegerea în funcţii bisericeşti este valabilă pe o perioadă de 6 ani, exceptând cazurile despre care Canonul hotărăşte altfel.
                        (c) Realegerea este permisă.
                        (d) Funcţionarul, care lipseşte nemotivat şi consecutiv de la 3 adunări ale consiliului convocate regulat, îşi pierde funcţia câştigată în urma alegerilor.
            34. §.   (a) Biserica poate angaja în serviciul ei angajaţi plătiţi, de preferinţă din rândul comunităţii.
                           (b) Poate fi angajată doar acea persoană majoră, cu moralitate ireproşabilă, care corespunde condiţiilor cerute de serviciu.
                        (c) Biserica pretinde angajaţilor, ca după puterile şi capacităţile lor să participe activ la viaţa comunităţii parohiale în care îşi efectuează serviciul, sau pe a cărei teritoriu îşi au domiciliul stabil.
            35. §. Cu ocazia înregistrării, funcţionarii şi angajaţii trebuie informaţi în mod dovedibil despre drepturile şi obligaţiile lor.
            36. §. Fiecare funcţionar şi angajat al bisericii este răspunzător pentru pagubele cauzate bisericii, intenţionat sau din neglijenţă.

COMUNITATEA BISERICEASCĂ (PAROHIA)

37. §. (a) Parohia este comunitatea religioasă organizată legal pentru practicarea în comun a religiei de către credincioşii evanghelici – luterani, care locuiesc pe un teritoriu determinat.
(b) Parohia evanghelică – luterană poate să-şi asume îngrijirea spirituală a tuturor creştinilor, care solicită acest lucru.
            38. §.   (a) Orice persoană botezată după ritul evanghelic – luteran, respectiv care şi-a manifestat intenţia de aderare, şi care nu s-a mutat din localitate, sau nu şi-a manifestat intenţia de ieşire, este considerat membru al comunităţii bisericeşti.
                        (b) Sunt consideraţi membrii cu drept de vot ai comunităţii bisericeşti doar acei membrii botezaţi şi confirmaţi ai bisericii, care contribuie regulat şi material la întreţinerea comunităţii bisericeşti.
            39. §.   (a) Drepturile membrilor comunităţii bisericeşti: pot participa la serviciile divine, pot folosi mijloacele de graţie ale bisericii, pot face uz de serviciile oficiale ale preotului şi ale funcţionarilor bisericii, se pot folosi de instituţiile bisericeşti, pot exercita, în cadrul dispoziţiilor legale, în vigoare, dreptul de a alege şi de a fi ales, după confirmare pot deveni naşi, în cazuri de prejudicii religioase pot cere asistenţa autorităţilor bisericeşti ierarhice.
                        (b) Obligaţiile membrilor comunităţii bisericeşti: să ducă o viaţă religioasă şi morală, să participe la serviciile divine, să se folosească de mijloacele de har ale bisericii, să se îngrijească de botezarea şi educarea religioasă a copiilor lor, să promoveze, după capacitatea lor, interesele legale şi binele bisericii, să se supună normelor, prescripţiilor şi dispoziţiilor legale ale supremaţiei bisericeşti, şi să respecte conducătorii bisericii.
            40. §. Felurile comunităţii bisericeşti:

Comunitate parohială – presbiteriu organizat şi oficiu parohial permanent.
Filie – nu are oficiu parohial permanent, ci aparţine de oficiul parohial al unei parohii, dar are presbiteriul propriu organizat.
Credincioşii evanghelici – luterani, care trăiesc în afara teritoriului comunităţii bisericeşti, constituie diaspora bisericii. În general, diaspora aparţine de cea mai apropiată comunitate parohială şi constituie parte integrantă a acesteia.

41. §. Organizarea credincioşilor în comunităţi parohiale sau filii, împărţirea circumscripţiilor de diasporă între parohii, respectiv împărţirea comunităţilor bisericeşti în protopopii este stabilită de către presbiteriul episcopal, luând în considerare propunerile presbiteriilor protopopeşti competente.
42. §. Fiecare comunitate bisericească este obligată să contribuie la purtarea sarcinilor bisericeşti, în măsura stabilită de presbiteriul episcopal.

Adunarea generală a comunităţii bisericeşti

            43. §. Organul suprem reprezentativ, administrativ şi elector al comunităţii bisericeşti este adunarea generală.
            44. §.    (a) Adunarea generală a comunităţii bisericeşti este alcătuită din membrii cu drept de vot ai comunităţii bisericeşti.
                         (b) Prezidiul adunării generale a comunităţii bisericeşti este prezidiul comunităţii bisericeşti: preotul congregaţiei comunităţii bisericeşti, şi prim-curatorul acesteia, respectiv suplinitorii legali ai celor doi.
                        (c) Adunarea generală a comunităţii bisericeşti este în general publică, în cazuri de excepţie prezidiul poate convoca şedinţă cu uşile închise.
            45. §. (a) Adunarea generală a comunităţii bisericeşti se convocă minimum o dată pe an, în caz de nevoie, de mai multe ori.
                        (b) În general adunarea generală a comunităţii bisericeşti este convocată de prezidiul comunităţii bisericeşti.
                        (c) În cazul alegerii preoţilor, adunarea generală a comunităţii bisericeşti este convocată de prezidiul protopopiatului, care o prezidează.
                        (d) La cererea depusă în scris la parohie a unei zecimi a membrilor cu drept de vot, prezidiul comunităţii bisericeşti este obligat să convoace adunarea generală a comunităţii bisericeşti în termen de o lună.
                        (e) Adunarea generală a comunităţii bisericeşti trebuie să fie anunţată, de regulă, cu cel puţin o săptămână înainte, la serviciul divin de duminică, sau la cel de sărbătoare, cu indicarea ordinii de zi.
                        (f) Adunarea generală electoare a comunităţii bisericeşti trebuie anunţată cu ocazia a 3 servicii divine premergătoare de duminică.
            46. §. Adunarea generală a comunităţii bisericeşti are putere de decizie, dacă a fost convocată regulamentar.
            47. §. Atribuţiile adunării generale ale comunităţii bisericeşti:
                        a. Alege presbiteriul, funcţionarii comunităţii bisericeşti, respectiv protopopul şi prim-curatorul protopopiei.
                  b. Trimite reprezentanţi cu scrisoare de acreditare (jumătate câte posturi regulate de preoţi susţine) dar şi cel puţin un membru supleant.

Delegaţia lor este valabilă până la cea mai apropiată adunarea generală a protopopiei.
Dezbate raportul anual al preotului paroh al comunităţii bisericeşti despre viaţa comunităţii bisericeşti.
Dezbate raportul anual al prim-curatorului comunităţii bisericeşti despre activitatea presbiterului comunităţii bisericeşti.
Dezbate raportul anual epitropului şi cenzorului comunităţii bisericeşti despre situaţia financiară şi averea comunităţii bisericeşti.
Decide în toate cazurile de construcţie de imobile, cumpărare-vânzare, de concesiune, iar decizia luată o prezintă presbiteriului protopopiei, pentru aprobare. În caz de donaţie imobiliară este necesară aprobarea presbiterului episcopiei.
Stabileşte principalele puncte de referinţă, liniile directoare ale serviciului divin şi activităţile economice din comunitatea bisericii.
Stabileşte numărul angajaţilor comunităţii bisericeşti şi îl înaintează spre adoptare presbiteriului episcopal.
Pe baza rapoartelor de la punctele c), d), e) şi h), dispune despre măsurile necesare.

Presbiteriul comunităţii bisericeşti

48.§ Organul de guvernare, executiv şi disciplinar al comunităţii bisericeşti este presbiteriul comunităţii bisericeşti.
49.§

Membrii cu drept de vot ai presbiteriului sunt: preoţii aleşi ai comunităţii bisericeşti, prim-curatorul comunităţii bisericeşti şi toţi funcţionarii de religie evanghelică ai comunităţii bisericeşti, presbiterii aleşi, respectiv preşedintele din totdeauna al uniunii femeilor.
Membrii cu drept consultativ al presbiteriului sunt presbiterii suplinitori aleşi.
În cazul obstrucţionării membrilor cu drept de vot, ocazional, presbiteriul îşi întregeşte rândurile dintre membrii suplinitori.

50. §

În general adunarea presbiterială este convocată de prezidiul comunităţii bisericeşti, care o prezidează.
În cazul pregătirii alegerii preoţilor, presbiteriul comunităţii bisericeşti este convocat de prezidiul protopopiei, care îl prezidează.
În general membrii sunt convocaţi la şedinţa presbiterială prin anunţ în biserică, sau în cazuri urgente, cu 24 de ore înaintea şedinţei prin invitaţie scrisă sau prin telefon. Ordinea de zi a şedinţei trebuie publicată în toate cazurile.

51. § Şedinţa presbiteriului nu este publică.
52. § Şedinţa presbiteriului are putere de decizie, dacă a fost convocată regulamentar şi este prezent jumătate plus 1 dintre membrii cu drept de vot.
53. § Atribuţiile presbiteriului comunităţii bisericeşti:

organizează şi coordonează activitatea misionară internă şi munca de diaconie;
în conformitate cu hotărârile eparhiei şi organizează serviciile divine şi alte evenimente, sarcinile şi ocaziile desfăşurării educaţiei religioase, a pregătirii confirmaţiei, a activităţii/muncii tinerilor, a şcolii de duminică.
împarte comunităţile bisericeşti în circumscripţii, iar cu răspunderea pentru circumscripţii îi încredinţează pe presbiterii şi presbiterii suplinitori aleşi;
înaintează propuneri în probleme de competenţa adunării generale a comunităţii bisericeşti;
ia măsuri ca hotărârile aduse de adunările comunităţii bisericeşti, de adunările protopopiei şi de către Sinod, să fie aplicate.
elaborează bugetul comunităţii bisericeşti;

            g) se îngrijeşte de mersul nestingherit al treburilor gospodăreşti ai comunităţii bisericeşti, de păstrarea, fructificarea tuturor valorilor, a averii mobile şi imobile a comunităţii bisericeşti;
            h) stabileşte taxele pentru serviciile bisericeşti;
            i) în conformitate cu legile în vigoare şi cu cadrul hotărârilor centrale, episcopale, stabileşte sfera de activitate şi salariul funcţionarilor şi angajaţilor comunităţii bisericeşti;
            j) angajează angajaţii plătiţi ai comunităţii bisericeşti;
            k) ia decizii în probleme de disciplină de muncă ale angajaţilor laici, plătiţi;
            l) exercită disciplină asupra membrilor comunităţii bisericeşti;
            m) gestionează afacerile care nu sunt de competenţa adunării generale şi pune în executare hotărârile adunării generale.

Prezidiul comunităţii bisericeşti

            54. §. (a) Organul reprezentativ şi administrativ al comunităţii bisericeşti este prezidiul.
                       (b) Membrii prezidiului: preotul paroh ales şi prim-curatorul comunităţii bisericeşti.
            55. §. Membrii prezidiului (copreşedinţii):
                        (a) sunt competenţi împreună să convoace adunarea generală şi presbiteriul, şi la şedinţele acestora, pe bază de înţelegere, să prezideze;
                        (b) reprezintă cu drepturi egale în faţa instanţei comunitatea bisericească şi organele legale ale acesteia;
                        (c) gestionează toate problemele comunităţii bisericeşti cu consimţământ;
                        (d) în numele comunităţii bisericeşti, respectiv a organelor legale ale acesteia, sunt competenţi a semna actele oficiale.
            56. §. În calitate de copreşedinte, suplinitorul preotului paroh este preotul suplinitor numit, iar suplinitorul prim-curatorului comunităţii bisericeşti este curatorul secund al comunităţii bisericeşti.

Oficiul Parohial

            57. §. Oficiul administrativ al comunităţii bisericeşti este Oficiul Parohial.
            58. §. (a) Conducătorul responsabil al Oficiului Parohial este preotul paroh, respectiv suplinitorul legal al acestuia.
                        (b) Oficiul Parohial îi desfăşoară activitatea cu caracter administrativ, conform ordinii de lucru stabilit de presbiteriul comunităţii bisericeşti şi aprobat de prezidiul protopopiei.
                        (c) Oficiul Parohial se îngrijeşte de evidenţa precisă a matricolelor, de gestionarea regulamentară a arhivei, a inventarului şi a problemelor financiare.
                        (d) Oficiul Parohial al comunităţii bisericeşti ţine evidenţă separată despre filiile comunităţii bisericeşti şi membrii circumscripţiei de diasporă, care aparţin de el, şi separat despre membrii cu drept de vot ai comunităţii bisericeşti.
                        (e) Oficiul Parohial trebuie să deţină evidenţă precisă despre funcţionarii, presbiterii şi angajaţii comunităţii bisericeşti.

Funcţionarii comunităţii bisericeşti

59. §. Funcţionarii comunităţii bisericeşti sunt aleşi la propunerea presbiteriului, pe o perioadă de 6 ani, din rândul membrilor cu drept de vot ai comunităţii bisericeşti, cu excepţia preotului paroh şi al cantorului, care sunt aleşi pe o perioadă nedeterminată de adunarea generală prin invitaţie de la presbiteriu sau prin concurs, respectiv cu excepţia acelor preoţi, care exercită serviciu de suplinitor sau capelan pe o perioadă determinată, prin numire episcopală.
60. §. Funcţionarii comunităţii bisericeşti sunt instalaţi de preotul paroh, cu excepţia preotului paroh şi al preotului paroh suplinitor, care sunt instalaţi de protopop. Instalarea se face cu ocazia serviciului divin şi a adunării generale.

Preotul paroh
            61. §. (a) Preotul paroh este conducătorul spiritual şi administrativ responsabil al comunităţii bisericeşti, şi în general salariat al comunităţii bisericeşti.
                        (b) Poate fi ales ca preot paroh doar preotul cu calificare teologică corespunzătoare (diplomă de preot), cu moralitate ireproşabilă, hirotonit.
            62. §. Datoria preotului paroh:
                        a. conducerea viaţii morale şi a celei ţinând de serviciul divin al comunităţii                                 bisericeşti;
                        b. propovăduirea evangheliei şi distribuirea sacramentelor „în vremuri potrivite şi                                    nepotrivite”;
                        c. săvârşirea serviciilor divine regulate şi a serviciilor cazuale;
                        d. muncă misionară, de diaconie, de educaţie religioasă, de confirmare, de tineret, coordonarea, organizarea şi desfăşurarea vizitelor familiale şi ale bolnavilor, respectiv îngrijirea privind executarea acestora;
                        e. conducerea Oficiului Parohial şi al administraţiei;
                        f. reprezentarea comunităţii bisericeşti şi a intereselor acestuia în viaţa publică, a instituţiilor şi a autorităţilor publice;
                        g. luarea de atitudine şi combaterea manifestărilor, activităţilor, sau a neliniştii orientate împotriva crezului;
                        h. organizarea şi conducerea activităţii presbiteriului;
                        i. a se îngriji de convocarea regulamentară a adunărilor presbiteriale şi generale.
            63. §. (a) Preotul paroh este obligat să anunţe plecarea din congregaţie, care depăşeşte o zi (indiferent dacă este vorba de motive oficiale, sau personale) prim-curatorului comunităţii bisericeşti şi protopopului, şi totodată să specifice persona ca va oficia serviciile divine pe timpul absenţei sale, respectiv persoana căruia credincioşii i se pot adresa în cazuri de urgenţă.
                        (b) În caz de nevoie prim-curatorul comunităţii bisericeşti se îngrijeşte de înştiinţarea preotului ales.
            64. §.   (a) Preotul paroh este obligat să locuiască în casa parohială.
                        (b) În cazul decesului, familia preotului mai poate folosi casa parohială cel mult 6 luni.
            65. §. (a) Dacă comunitatea bisericească solicită şi plăteşte doi sau mai mulţi preoţi parohi, adunarea generală a comunităţii bisericeşti va decide prin vot asupra celui, pe care îl consideră membru al prezidiului dintre preoţii săi aleşi.
                        (b) Sfera de activitate a colegilor preoţi, care slujesc în comunitatea bisericească, este reglementată separat, de la caz la caz, pe baza propunerii preoţilor vizaţi, de către prezidiului episcopiei.
                        (c) În cazul obstrucţionării preşedintelui preot paroh, el îşi însărcinează suplinitorul dintre preoţii parohi aleşi ai comunităţii bisericeşti.

Preotul paroh suplinitor
66. §. (a) În cazul eliberării postului de preot paroh, pe o perioadă tranzitorie, de cel mult un an, după medierea cu protopopul competent, episcopul numeşte preotul paroh suplinitor.
(b) Sfera de activitate a preotului paroh suplinitor este identică cu cea a preotului paroh, cu excepţia oficierii serviciilor divine şi a cauzale, pe care este obligat să le organizeze, să le conducă şi să le controleze, dar nu le poate oficia pe toate dintre acestea.

Capelanul
            67. §. (a) Sfera de activitate a capelanului poate include toate activităţile preoţeşti, sub conducerea şi supravegherea preotului paroh sau al preotului paroh suplinitor.
                        (b) Capelanul este membru cu drept consultativ al presbiteriului comunităţii bisericeşti din oficiu.
            68. §. Capelanul este ales pe o perioadă determinată de către episcop, dintre preoţii hirotoniţi, dar încă nealeşi ai episcopiei:
                        a. la cererea presbiteriului comunităţii bisericeşti cu contribuţia de principiu a presbiteriului episcopiei;
                        b. din oficiu lângă episcopul suplinitor şi episcop, cu acordul acestora;
                        c. în cazul unui post de preot paroh în curs de eliberare, la cererea presbiteriului comunităţii bisericeşti şi a preotului paroh suplinitor.
            69. §. (a) Comunitatea bisericească este obligată să asigure locuinţă capelanului, de preferinţă în locuinţa preoţească.
                        (b) Salariul capelanului numit la cererea presbiteriului comunităţii bisericeşti, sau din cauza eliberării postului de preot paroh, este suportat de comunitatea bisericească.

Preotul candidat

            70. §. (a) Este considerat preot-candidat aceea persoană cu diplomă teologică, care s-a prezentat la episcop pentru serviciu preoţesc şi corespunde condiţiilor impuse de serviciul preoţesc;
                        (b) Instruirea practică, introducerea în activitatea congregaţională, preoţească a preotului candidat, serveşte intereselor bisericeşti.
                        (c) Preotul candidat poate fi numit doar lângă preotul paroh împuternicit de către prezidiul episcopal, la propunerea prezidiului protopopial.
                        (d) Din însărcinarea prezidiului episcopal, toţi preoţii parohi trebuie să-şi asume pregătirea practică, conducerea preoţilor candidaţi.
                        (e) Preotul candidat este numit de către episcop.
            71. §. (a) Preotul candidat efectuează serviciul practicant lângă preotul paroh, sub îndrumarea şi supravegherea acestuia.
                        (b) Poate oficia toate serviciile divine, exceptând distribuirea sacramentelor, dar poate asista la ceremonia împărtăşaniei.
                        (c) Preotul candidat trebuie inclus în toate serviciile bisericii şi în activitatea administrativă a oficiului parohial.
                        (d) Cu aprobarea preotului paroh, poate participa la şedinţele presbiteriului comunităţii bisericeşti.
                        (e) Cu ocazia oficierii serviciilor divine poartă mantie.
            72. §. La cererea episcopului, preotul paroh întocmeşte un raport despre activitatea preotului candidat, raport care este necesar pentru susţinerea examenului de pregătire preoţească.
            73. §.   (a) Preotului candidat îi asigură locuinţă, respectiv cămin comunitatea bisericească, de preferinţă în locuinţa preoţească.
                        (b) De sprijinul material al preotului candidat se îngrijeşte biserica pe o perioadă de un an.
            74. §. În caz de nevoie, preotul candidat poate fi numit şi în locul capelanului.

Laici împuterniciţi pentru serviciul divin

            75. §. (a) În interesul pregătirii preoţeşti, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, Paşte şi Rusalii episcopul îi împuterniceşte pe studenţii teologi pentru serviciul de legaţie, studenţi care în congregaţia aleasă, sub supravegherea preotului paroh, sunt obligaţi la propovăduirea cuvântului divin, iar în caz de nevoie, la cererea preotului paroh, pot asista la ceremonia de împărtăşanie.
                        (b) Preotul paroh este obligat să-l primească pe legatul împuternicit de episcop.
            76. §.   (a) La cererea preotului paroh, episcopul poate împuternici studenţii teologi aparţinând comunitătii, respectiv laici din rândul membrilor demni şi capabili, pentru serviciul divin auxiliar, laici, care din însărcinarea preotului paroh: oficiază serviciul de propovăduire a cuvântului divin şi – în caz de nevoie – lângă preotul paroh pot asista la ceremonia de împărtăşanie.
                        (b) Împuternicirea episcopală este valabilă pentru o perioadă determinată, doar în comunitatea vizată, din caz în caz la cererea, respectiv cu acordul preotului paroh.

Curatorul comunităţii bisericeşti
            77. §. Principalul reprezentant şi conducător laic al comunităţii bisericeşti, este curatorul comunităţii bisericeşti.
            78. §. (a) Obligaţia curatorului comunităţii bisericeşti: consolidarea unităţii, solidarităţii, păcii congregaţiei, ocrotirea valorilor morale, a prestigiului ei, coordonarea şi supravegherea activităţii funcţionarilor şi presbiterilor comunităţii bisericeşti, despre care raportează adunării generale.
                        (b) La adunările generale şi şedinţele presbiteriale, curatorul comunităţii bisericeşti este colegul prezident al preotului paroh al comunităţii bisericeşti, cu care, în acord comun, organizează şi aranjează treburile comunităţii bisericeşti.
                        (c) În caz de nevoie, în cazul absenţei preotului, se îngrijeşte de anunţarea preotului suplinitor, desemnat regulamentar.
            79. §. Suplinitorul legal al curatorului comunităţii bisericeşti, este curatorul secund al comunităţii bisericeşti.

Curatorul secund
80. §. Curatorul secund al comunităţii bisericeşti este ajutorul curatorului comunităţii bisericeşti în toate activităţile acestuia, iar în cazul obstrucţionării acestuia, suplinitorul legal al acestuia.

Epitropul
            81. §.    (a) Epitropul comunităţii bisericeşti este păzitorul şi responsabilul averii, bunurilor materiale şi situaţiei financiare ale comunităţii bisericeşti.
                           (b) La şedinţele presbiteriale şi adunările generale să raporteze situaţia materială, economică a comunităţii bisericeşti.
                           (c) Înaintează propuneri pentru proiectul bugetului, şi pentru orice altă activitate economică, de ordin material, pentru ca averea comunităţii bisericeşti să sporească, respectiv să rămână în echilibrul cuvenit.
                           (d) În situaţia obstrucţionării curatorului secund, este suplinitorul legal al acestuia.
                           (e) Suplinitorul legal al epitropului comunităţii bisericeşti este epitropul secund al comunităţii bisericeşti.

Epitropul secund
            82. §. Epitropul secund al comunităţii bisericeşti este ajutorul epitropului comunităţii bisericeşti în toate activităţile acestuia, iar în cazul obstrucţionării, suplinitorul său legal.
                                                                       Casierul
            83. §.      (a) Casierul comunităţii bisericeşti este administratorul casieriei comunităţii bisericeşti.
                        (b) Adunarea generală a comunităţii bisericeşti alege casier doar în cazul în care Oficiul Parohial nu are angajat plătit pentru efectuarea sarcinilor financiare.

Cenzorul
84. §. Cenzorul comunităţii bisericeşti, împreună unul sau doi reprezentanţi ai presbiteriului controlează regulat administrarea averii şi casieriei comunităţii bisericeşti şi raportează în faţa adunării generale.

                                                                            Diaconul
            85. §.    (a) Diaconul este responsabilul, organizatorul serviciului de caritate al comunităţii bisericeşti.
                        (b) În cazuri justificate poate fi şi angajatul plătit al comunităţii bisericeşti.

Catihetul, colaboratorul congregaţiei
            86. §. (a) În caz de nevoie, comunitatea bisericească alege şi angaja catiheţi şi colaboratori ai congregaţiei.
                      (b) Pot fi angajaţi în această sferă de activitate doar persoane capabile şi cu pregătire corespunzătoare.
                        (c) În cazuri justificate catihetul şi colaboratorul congregaţiei poate fi angajatul plătit al comunităţii bisericeşti.

Notarul
            87. §.     (a) Notarul comunităţii bisericeşti dresează procesele verbale la şedinţele presbiteriale şi adunările generale şi în termenul fixat le înaintează Oficiului Parohial.
                           (b) Adunarea generală a comunităţii bisericeşti alege notar doar în cazul în care Oficiul Parohial nu are angajat plătit pentru exercitarea atribuţiilor de notar.
                            (c) În cazul obstrucţionării notarului prezidiul poate însărcina oricare membru al presbiteriului cu executarea datoriilor de notar.

Consilierul juridic
88. §. În caz de nevoie, comunitatea bisericească poate alege şi consilier juridic pentru aranjarea cazurilor juridice, care alături de preotul paroh şi prim-curatorul comunităţii bisericeşti poate reprezenta comunitatea bisericească în faţa instanţei în cazuri juridice.

Cantorul
            89. §.   (a) Cantorul este organizatorul şi conducătorul vieţii muzicale a comunităţii bisericeşti.
                        (b) Cu ocazia serviciilor divine şi a cauzalelor, conduce cântecul congregaţiei cu cântecul propriu şi cu orga (armoniu).
                        (c) Organizează şi conduce corul congregaţiei (de copiii, tineret şi mixt, eventual şi orchestră), şi montează regulat serviciile acestora în viaţa serviciului divin.
                        (d) Are ca sarcină de asemenea instruirea muzicală a copiilor, tinerilor şi a congregaţiei.
                        (e) Organizează evenimente muzicale în congregaţie şi pregăteşte muzica serbărilor religioase din comunitate.
                        (f) Se îngrijeşte de întreţinerea instrumentelor muzicale ale bisericii.
                        (g) Îşi efectuează serviciile din toate punctele de vedere sub îndrumarea preotului paroh.
            90. §.   (a) Cantorul este ales de adunarea generală a comunităţii bisericeşti prin invitaţie sau pe bază de concurs, pe o perioadă nedeterminată.
                        (b) Poate fi ales cantor doar persoana cu pregătirea corespunzătoare şi cu diplomă.
                        (c) Cantorul ales, dacă este evanghelic-lutheran, este membru cu drepturi depline al bisericii lutherane , deci membru cu drept de vot al presbiteriului.
            91. §. În general cantorul este angajatul plătit al comunităţii bisericeşti.
            92. §.   (a) Dacă comunitatea bisericească nu-şi poate ocupa regulamentar, prin alegeri, postul de cantor, presbiteriul poate însărcina şi angaja provizoriu orice persoană pentru efectuarea sarcinilor de cantor.
                        (b) Cantorul angajat provizoriu, nu este membru al presbiteriului.

Presbiterul şi presbiterul supleant
            93. §.   (a) Presbiterul şi Presbiterul supleant sunt funcţionari respectaţi ai comunităţii bisericeşti, responsabilii, organizatorii circumscripţiei definite ai congregaţiei.
                          (b) Poate fi ales ca presbiter sau presbiter supleant doar membrul comunităţii bisericeşti, care şi-a împlinit vârsta de 24 ani, este confirmat, cu viaţa ireproşabilă, cu drept de vot.
                        (c) Presbiterul sau Presbiterul supleant este obligat să participe la activitatea presbiteriului conform talentului şi capacităţilor sale.
                        (d) Presbiterul participă cu drept de vot, Presbiterul supleant doar cu drept consultativ la şedinţele presbiteriului.
            94. §.    (a) Comunitatea poate avea cel puţin 6, cel mult 18 presbiteri.
                        (b) Numărul presbiterilor supleanţi este o treime a numărului presbiterilor aleşi.

Angajaţii comunităţii bisericeşti

95. §. Angajaţii plătiţi ai comunităţii bisericeşti sunt angajaţi de către presbiteriu.

Funcţionari angajaţi
96. §. (a) Dintre funcţionarii comunităţii bisericeşti preotul/preoţii ales/aleşi regulamentar sau numit/numiţi şi cantorul sunt în general angajaţi plătiţi ai comunităţii bisericeşti.
(b) În caz de nevoie diaconul, catihetul şi colaboratorul congregaţiei pot fi angajaţi plătiţi ai comunităţii bisericeşti.

Secretarul comunităţii bisericeşti
            97. §. (a) Dacă administraţia Oficiului Parohial o cere, presbiteriul poate angaja secretar al comunităţii bisericeşti pentru efectuarea sarcinilor de birou, respectiv de administraţie financiară ale Oficiul Parohial.
                        (b) Secretarul comunităţii bisericeşti îşi efectuează serviciul de birou sub îndrumarea preotului paroh.
                        (c) Sfera de activitate a secretarului comunităţii bisericeşti include efectuarea serviciilor notariale şi de casier. În cazul acesta nu trebuie ales casier şi notar.

Administratorul
98. §. Administratorul poate fi angajat pentru curăţirea birourilor şi efectuarea serviciilor de clopotar.

Alţi angajaţi
99. §. Conform nevoilor, cu modificarea regulamentară a cadrului angajaţilor, presbiteriul poate angaja şi persoane pentru îndeplinirea altor sarcini.

III. PROTOPOPIATUL

            100. §. Pentru organizarea şi controlarea mai bună a activităţii de misiune internă şi administraţie, pentru conducerea, administraţia, ordinea bisericii, unirea mai multor comunităţi bisericeşti într-o autoritate superioară, formează protopopiatul.
            101. §. Repartizarea comunităţilor bisericeşti şi a circumscripţiilor de diasporă în protopopiate, se face de către presbiteriul episcopiei. (vezi 41. §.)
            102. §. Imobilele care constituie proprietatea proprie a protopopiei, veniturile şi cheltuielile instituţiilor înfiinţate de aceasta, a unităţilor de ordin caritativ sau economice ş.a.m.d., privesc respectiv încarcă comunităţile bisericeşti ale protopopiatului, venituri şi cheltuieli despre a căror împărţire echitabilă se îngrijeşte presbiteriul protopopiatului.

Adunarea generală a protopopiatului

            103. §. Organul suprem de reprezentare, administraţie şi elector al protopopiatului este adunarea generală a protopopiatului.
            104. §.   Membrii cu drept de vot ai adunării generale a protopopiatului:
                        a. prezidiul protopopiatului: protopopul şi prim-curatorul protopopesc, sau reprezentanţii legali ai acestora;
                        b. preoţi aleşi aparţinând protopopiatului şi prim-curatori ai comunităţii bisericeşti, sau suplinitorii legali ai acestora;
                        c. reprezentanţii comunităţii bisericeşti pe bază de alegeri; fiecare comunitate bisericească trimite de două ori atâţia reprezentanţi, câte posturi regulate de preoţi susţine.
            105. §. Membrii cu drept consultativ ai adunării generale a protopopiatului: toţi reprezentanţii protopopiatului şi a comunităţilor bisericeşti care îi aparţin, respectiv membrii supleanţi însărcinaţi cu eventuala înlocuire a reprezentanţilor.
            106. §.   (a) La adunarea generală a protopopiatului prezidează protopopul şi prim-curatorul protopopesc.
                        (b) În cazul obstrucţionării lor sau a eliberării posturilor acestora, prezidarea se face de către vice-protopop şi prim-curatorul secund.
                        (c) Iar în lipsa acestora dintre cei prezenţi prezidează preotul paroh al comunităţii bisericeşti cel mai vechi în grad şi prim-curatorul comunităţii bisericeşti.
            107. §. Adunarea generală a protopopiatului este convocată de către protopop şi prim-curatorul protopopiatului, în cazul obstrucţionării lor, de către reprezentanţii legali ai acestora, cu cel puţin o lună înainte, prin scrisoare de invitaţie trimisă fiecărui oficiu parohial, scrisoare care trebuie să conţină locul, data şi ordinea de zi exactă a adunării generale.
            108. §. De obicei adunarea generală a protopopiatului are loc o dată pe an, de altfel poate fi convocată de atâtea ori de câte ori majoritatea comunităţilor bisericeşti sau nevoia o cere.
            109. §. Adunarea generală a protopopiatului are putere de decizie, dacă a fost convocată regulamentar şi sunt prezenţi 2/3 dintre membrii cu drept de vot.
            110. §. Sfera de activitate a adunării generale a protopopiatului:
                        a. Îndrumă şi coordonează activitatea de misiune internă a comunităţilor bisericeşti (viaţa serviciilor divine şi a congregaţiei, îngrijirea diasporei, învăţământul religios, pregătirea confirmanzilor, munca tineretului, serviciul diaconic etc.).
                        b. Dezbate raportul anual al protopopului despre activitatea proprie, respectiv despre viaţa serviciilor divine şi congregaţională despre învăţământul confesional, educaţia religioasă, pregătirea confirmanzilor, munca tineretului, serviciul diaconic, îngrijirea diasporei etc. din protopopiat şi a funcţionării oficiilor parohiale, şi pe baza acestora prescrie sarcinile necesare.
                        c. Dezbate raportul prim-curatorului protopopiatului despre serviciul presbiteriilor comunităţilor bisericeşti şi a presbiteriului protopopiatului, şi pe baza acestora prescrie sarcinile necesare.
                        d. Dezbate raportul epitropului protopopiatului despre situaţia materială şi economică a instituţiilor aparţinând comunităţilor bisericeşti şi protopopiatului, şi pe baza acestora prescrie sarcinile necesare.
                        e. Alege demnitarii protopopiatului: vice-protopopul, prim-curatorul protopopesc secund, epitropul şi epitropul secund protopopesc, consilierul juridic al protopopiatului, referentul pentru tineret, referentul catehetic, referentul diaconic, 2 consultanţi de specialitate arhitecţi, secretarul, notarul protopopiatului, 2 inspectori financiari (de preferinţă specialişti) şi 3 membrii ai comisiei de disciplină.
                        f. Se îngrijeşte de alcătuirea prevederii de cheltuieli ale protopopiatului şi de acoperirea necesităţilor.

Presbiteriul protopopiatului

            111. §. (a) Organul executiv şi guvernator al protopopiatului este presbiteriul protopopiatului.
                        (b) Membrii presbiteriului protopopiatului: toţi demnitarii protopopiatului, cu excepţia celor 2 inspectori financiari şi a celor 3 membrii ai comisiei de disciplină.
            112. §. (a) Prezidiul presbiteriului protopopiatului: protopopul şi prim-curatorul protopopesc, în cazul obstrucţionării lor, suplinitorii legali ai acestora.
                        (b) Presbiteriul protopopiatului este convocat de prezidiul protopopiatului prin scrisoare de invitaţie, care trebuie să conţină locul, data şi ordinea de zi exactă a adunării.
                        (c) Presbiteriul protopopiatului îşi ţine şedinţă în general o dată pe an, dar în caz de nevoie poate fi convocat oricând.
            113. §. Presbiteriul protopopiatului are putere de decizie, dacă a fost convocat regulamentar şi sunt prezenţi cel puţin 2/3 dintre membrii.
            114. §. Sfera de activitate a presbiteriului protopopiatului:
                        a. Pregăteşte cazurile aflate pe ordinea de zi a adunării generale a protopopiatului, şi împreună cu propunerile proprii le prezintă adunării generale.
                        b. Ia măsuri în mod autonom în toate cazurile, care nu ţin de competenţa adunării generale, respectiv pentru care a primit împuternicire de la adunarea generală.
                        c. Aprobă sau respinge intenţiile exprimate ale adunărilor generale ale comunităţilor bisericeşti în cazuri privind imobilele, cazuri de vânzare-cumpărare, concesionare şi construcţie. Hotărârea de respingere trebuie motivată, iar hotărârea de donaţie imobiliară trebuie înaintată presbiteriului episcopal spre aprobare.
                        d. Decide în primă instanţă despre valabilitatea alegerilor comunităţilor bisericeşti, precum şi în cazul plângerilor împotriva hotărârilor sau deciziilor autorităţilor comunităţii bisericeşti şi în cazul proceselor patrimoniale, iar dacă constată iresponsabilitate personală a funcţionarilor sau angajaţilor bisericii, dispune cercetarea disciplinară.
                        e. În spiritul directivelor stabilite de adunarea generală a protopopiatului, coordonează, orientează, şi ajută funcţionarea oficiilor parohiale, serviciul creditului comunităţilor bisericeşti, activitatea lor de diaconie şi economică.
                        f . Verifică şi adoptă, sau împreună cu propunerile sale, retrimite spre corectare proiectele de buget ale comunităţilor bisericeşti.
                        g. Se îngrijeşte de executarea hotărârilor presbiteriului episcopal şi ale Sinodului în protopopiat.
                        h. Se îngrijeşte de împărţirea echitabilă între comunităţile bisericeşti a încasărilor şi cheltuielilor imobilelor reprezentând proprietatea protopopiatului, respectiv a instituţiilor înfiinţate de acesta, şi a unităţilor caritative sau economice.
i. Angajează personalul plătit al protopopiatului şi stabileşte sfera de activitate a acestora.
j. Ia decizii în cazurile de disciplină de muncă a angajaţilor plătiţi ai bisericii, cu excepţia funcţionarilor aflaţi în angajare, aleşi de adunarea generală.
k. Face propuneri referitoare cu privire la organizarea credincioşilor în comunităţi şi filiale bisericeşti, împărţirea circumscripţiilor de diasporă şi împărţirea comunităţilor bisericeşti în protopopiate.
l. Dispune alegerea protopopului şi a prim-curatorului protopopesc şi alege din rândurile proprii comisia de numărare a voturilor alcătuită din 3 membrii (2 preoţi + 1 laic).

Prezidiul protopopiatului

            115. §. Organul reprezentativ şi administrativ al protopopiatului este prezidiul.
            116. §. Membrii prezidiului: protopopul şi prim-curatorul protopopesc.
            117. §. Ca prezidiu, protopopul şi prim-curatorul protopopesc:

sunt competenţi a convoca împreună adunarea generală şi presbiteriul protopopesc, respectiv consiliul prim-curatorilor şi epitropilor comunităţilor bisericeşti, şi la şedinţele acestora prezidează pe bază de înţelegere;
reprezintă cu drepturi egale protopopiatul şi organele legale ale acestuia în faţa instanţei;
aranjează toate cazurile protopopiatului în comun acord;
sunt competenţi a semna în numele protopopiatului şi a organelor sale legale, toate documentele oficiale;
sunt competenţi a intenta expertiză disciplinară împotriva funcţionarilor şi angajaţilor comunităţilor bisericeşti şi protopopiatelor aparţinând protopopiatului;
avizează cererile înaintate de comunităţile bisericeşti, respectiv circumscripţiile de diasporă presbiteriului episcopiei cu privire la limba lor de oficiere;
aprobă regimul de lucru al oficiilor parohiale;
fac propuneri prezidiului episcopiei cu privire la preoţii parohi care pot fi împuterniciţi a dirija preoţii candidaţi;
aprobă sau interzic ocupaţia secundară a preoţilor.

Oficiul Protopopiatului

            118. §. (a) Oficiul administrativ al protopopiatului este Oficiul Protopopiatului.
                        (b) De obicei Oficiul Protopopiatului se află la sediul parohial al protopopului ales.
                        (c) La cererea protopopului, presbiteriul protopopesc poate desemna şi alt sediu.
            119. §. (a) Conducătorul responsabil al Oficiului Protopopiatului este protopopul.
                        (b) Oficiul Protopopiatului trebuie să deţină evidenţă precisă: despre funcţionarii şi angajaţii protopopiatului, despre preoţii şi angajaţii comunităţilor bisericeşti, respectiv despre funcţionarii şi presbiteriile comunităţilor bisericeşti, despre data serviciilor divine, a orelor de religie, a pregătirilor pentru confirmaţie a fiecărei comunităţi bisericeşti în parte şi despre regimul de lucru al oficiilor parohiale.
            120. §. Cheltuielile aparţinând Oficiului Protopopiatului – suplimentarea salariului protopopului, salariul preotului candidat şi al capelanului numiţi pe lângă protopop, respectiv cheltuielile necesare funcţionării oficiului şi deplasărilor oficiale - sunt suportate de protopopiat.

Organele consultativ ale protopopiatului

121. §. În scopul pregătirii, perfecţionării funcţionarilor, a coordonării şi sporirii eficacităţii muncii lor, respectiv pentru consolidarea comunităţii frăţeşti, protopopiatul are următoarele organe consultativ:

corpul preoţilor protopopiatului;
consiliul prim-curatorilor protopopeşti, şi
consiliul epitropilor protopopeşti.

122. §. În general organele consultative ale protopopiatului deliberează fiecare în parte, dar se pot consfătui şi împreună.

Corpul preoţilor protopopiatului
123. §. (a) Este membru al corpului preoţilor protopopiatului fiecare angajat ecleziastic al protopopiatului.
            (b) Preoţii pensionari sunt membrii de onoare ai corpului preoţilor.
124. §. (a) Corpul preoţilor protopopiatului se reuneşte regulat, cel puţin trimestrial pentru consfătuire preoţească, la invitaţia protopopului, care îl prezidează.
            (b) Consfătuirile preoţeşti slujesc în primul rând comunitatea colegială, frăţească a preoţilor şi pregătirea lor teologică.
            (c) Corpul preoţilor protopopiatului face propuneri pentru alegerea funcţionarilor, cu excepţia protopopului adjunct.

Consiliul prim-curatorilor protopopeşti
125. §. Sunt membrii consiliului prim-curatorilor protopopeşti toţi prim-curatorii protopopeşti aparţinând protopopiatului şi prezidiul protopopiatului.
126. §. (a) În caz de nevoie, sau conform posibilităţilor , consiliul prim-curatorilor se reuneşte la invitaţia prezidiului protopopiatului.
(b) Consfătuirea lor serveşte în primul rând la ajutarea şi coordonarea muncii presbiteriilor protopopiatului.
(c) Consiliul prim-curatorilor face propuneri pentru alegerea tuturor funcţionarilor laici.

Consiliul epitropilor
127. §. Sunt membrii consiliului epitropilor toţi epitropii comunităţilor bisericeşti, care aparţin protopopiatului, prezidiul protopopiatului şi epitropul, respectiv epitropul secund al protopopiatului.
128. §. (a) Consiliul epitropilor se reuneşte, după posibilităţi, la invitaţia prezidiului protopopiatului.
(b) Consfătuirea epitropilor serveşte la discutarea cazurilor, problemelor de ordin material, economic al comunităţilor bisericeşti, cu scopul găsirii soluţiilor.
129. §. Prezidiul protopopiatului îi invită la consfătuire pe prim-curatori şi epitropi, după nevoie şi posibilităţi, şi cu scopul prestaţiei lor cât mai eficace îi educă pentru serviciul presbiterial, şi este dator să informeze despre obligaţiile, sarcinile pe care le implică funcţia lor

Funcţionarii protopopiatului
130. §. (a) Funcţionarii protopopiatului, cu excepţia protopopului şi a prim-curatorului protopopiatului, sunt aleşi de adunarea generală a protopopiatului.
(b) Alegerea funcţionarilor protopopiatului este valabilă pe o perioadă de 6 ani, şi are loc în anul următor alegerii funcţionarilor comunităţilor bisericeşti, respectiv în anul premergător alegerii funcţionarilor episcopiei.
(c) Pentru alegerea funcţionarilor ecleziastici corpul preoţilor protopopiatului face propuneri adunării generale, cu excepţia cazurilor în care Canonul dispune altfel.
(d) Pentru alegerea funcţionarilor laici consiliul prim-curatorilor comunităţii bisericeşti aparţinând protopopiatului face propuneri adunării generale.
131. §. (a) În cazul eliberării funcţiei protopopeşti, cu excepţia protopopului şi prim-curatorului protopopesc, adunarea generală succesivă alege funcţionarul nou, a cărui mandat este valabil până la următoarele alegeri protopopeşti.
(b) În cazul acesta, desemnarea cu privire la oricare dintre funcţii, este făcută de presbiteriul protopopiatului.
132. §. În cazul eliberării funcţiilor de protopop, prim-curator protopopesc, aceste funcţii vor fi ocupate până la alegerile următoare ale protopopiatului de protopopul adjunct, de prim-curatorul protopopesc secund, respectiv epitrop secund, iar în cazul obstrucţionării acestora presbiteriul protopopesc alege suplinitorii acestora din rândul membrilor săi.

Protopopul
133. §. (a) Reprezentantul şi conducătorul ecleziast suprem al protopopiatului este protopopul.
(b) Protopopul este ales cu majoritatea simplă (jumătate + 1) a adunărilor generale ale comunităţilor bisericeşti, din rândul preoţilor protopopiatului, aleşi, aflaţi de cel puţin zece ani în serviciul bisericii.
134. §. Drepturile şi datoriile protopopului:

Dirijează şi controlează serviciul de misiune internă a comunităţilor bisericeşti.
Veghează asupra purităţii învăţăturii evanghelice: ca la serviciile divine şi în educaţia religioasă evanghelia să fie propovăduită pe baza Bibliei, în spiritul documentelor confesionale lutherane.
Instalează în funcţie preoţii aleşi ai comunităţilor bisericeşti, respectiv preoţii suplinitori numiţi.
Organizează consfătuirile preoţeşti, ca acestea să fie substanţiale, să servească pregătirea preoţilor şi să consolideze comunitatea frăţească, de colegialitate a preoţilor.
Se îngrijeşte de transmiterea corespunzătoare a dispoziţiilor protopopeşti şi episcopale, şi supraveghează la respectarea acestor dispoziţii şi a căii administrative.
Supraveghează ca funcţionarii comunităţilor bisericeşti să-şi îndeplinească fidel sarcinile.
Se îngrijeşte ca serviciile divine să fie oficiate conform regulamentului prescris în fiecare comunitate bisericească a protopopiatului.
Este obligat a vizita şi controla cel puţin o dată pe an oficiile parohiale : cum îşi exercită sarcinile preotul, respectiv ceilalţi angajaţi ai parohiei.
Însoţeşte episcopul la vizitele oficiale ale bisericilor de pe teritoriul protopopiatului, şi raportează despre observaţiile făcute.
Face raporturi anuale despre viaţa de misiune internă a protopopiatului, respectiv despre serviciul preoţilor aflaţi în sfera sa de acţiune, şi îl înaintează adunării generale a protopopiatului.
Este preşedintele consfătuirilor preoţeşti ale protopopiatului, şi al corpului preoţilor.
Este membru din oficiu al presbiteriului episcopal, al Comisiei de Conducere, al Comisiei Teologice, şi al Comisiei de Misiune Internă.

135. §. Suplinitorul legal al protopopului este protopopul adjunct.

Protopopul adjunct
136. §. (a) Protopopul adjunct este ajutorul protopopului în orice activitate aparţinând protopopiatului, iar în cazul obstrucţionării protopopului, suplinitorul acestuia.
(b) Protopopul adjunct este ales la propunerea protopopului, cu majoritate simplă (jumătate + 1)
de adunarea generală a protopopiatului, dintre preoţii aleşi ai protopopiatului.

Curatorul protopopesc
137. §. (a) Curatorul protopopesc este reprezentantul, conducătorul laic suprem al protopopiatului.
(b) Curatorul protopopesc este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de adunările generale ale comunităţilor bisericeşti din rândul funcţionarilor laici ai comunităţilor bisericeşti.
            138. §. (a) Curatorul protopopesc este copreşedinte alături de protopop, cu care în comun acord organizează şi aranjează cazurile protopopiatului, la adunările generale ale protopopiatului şi la şedinţele presbiteriului, la consiliul curatorilor şi epitropilor comunităţii bisericeşti, respectiv la adunările presbiterale şi generale ale comunităţii bisericeşti de alegere a preoţilor, care au loc pe teritoriul protopopiatului.
            (b) În general curatorul protopopesc îl însoţeşte pe protopop cu ocazia deplasărilor oficiale de pe teritoriul comunităţilor bisericeşti.
            (c) În calitatea lor de autoritate bisericească poate vizita şi singur oficiile parohiale şi poate participa la şedinţele oficiale ale organelor comunităţilor bisericeşti.
            (d) Curatorul protopopesc face raport anual despre propria activitate, respectiv despre serviciul presbiteriilor comunităţilor bisericeşti, şi al presbiteriului protopopiatului, şi îl înaintează adunării generale a protopopiatului.
            (e) Curatorul protopopesc este membru din oficiu al presbiteriului episcopal.
            139. §. Suplinitorul legal al curatorului protopopesc este curatorul protopopesc secund.

Curatorul protopopesc secund
140. §. Curatorul protopopesc secund este ajutorul curatorului protopopesc în toate activităţile, iar în cazul obstrucţionării acestuia, suplinitorul său.
141. §. Curatorul protopopesc secund este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de adunarea generală a protopopiatului din rândul funcţionarilor laici ai comunităţilor bisericeşti.

Epitropul
142. §. (a) Epitropul protopopesc este supraveghetorul şi referentul averii, bunurilor materiale, cazurilor economice ale protopopiatului.
(b) Epitropul protopopesc este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunarea generală a protopopiatului din rândul funcţionarilor laici ai comunităţilor bisericeşti aparţinând protopopiatului.
143. §. (a) Epitropul protopopesc urmăreşte cu atenţie şi controlează situaţia averii, a bunurilor materiale, a situaţiei economice a instituţiilor, unităţilor aparţinând comunităţilor bisericeşti şi protopopiatului.
(b) Face raport anual despre situaţia averii, a bunurilor materiale, a situaţiei economice a instituţiilor, unităţilor aparţinând comunităţilor bisericeşti şi protopopiatului, şi îl înaintează adunării generale a protopopiatului.
(c) Epitropul protopopesc este membru din oficiu al Comisiei Economice episcopale.

Epitropul secund
144. §. (a) Epitropul secund este ajutorul epitropului protopopesc în toate activităţile, iar în cazul obstrucţionării acestuia, suplinitorul său.
(b) Epitropul protopopesc secund este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunarea generală a protopopiatului din rândul funcţionarilor laici ai comunităţilor bisericeşti aparţinând protopopiatului.

Consilierul juridic
145. §. (a) Consilierul juridic al protopopiatului acordă consiliere de specialitate funcţionarilor bisericii în rezolvarea problemelor juridice, şi din însărcinarea prezidiului poate reprezenta protopopiatul şi comunităţile bisericeşti ale acestuia în cazuri juridice.
(b) Consilierul juridic al protopopiatului este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de adunarea generală a protopopiatului, de preferinţă dintre juriştii de specialitate ai bisericii.
(c) Consilierul juridic este membru din oficiu al Comisiei Juridice episcopale.

Referentul catihetic
146. §. (a) Referentul catihetic încearcă să coordoneze, ajute educaţia religioasă şi şcoala de duminică, pregătirea confirmanzilor şi învăţământul religios din şcoli pe teritoriul protopopiatului.
(b) Referentul catihetic păstrează legătură permanentă cu protopopul şi cu referentul de misiune internă a episcopiei.
(c) Referentul catihetic este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre preoţii hirotoniţi ai protopopiatului.

Referentul pentru tineret
147. §. (a) Referentul pentru tineret serveşte la coordonarea, promovarea muncii de tineret, dirijează organizarea întrunirilor pentru tineret, întreţine relaţii permanente cu funcţionarii responsabili pentru munca de tineret a comunităţilor bisericeşti şi a episcopiei.
(b) Referentul pentru tineret este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului, dintre preoţii hirotoniţi ai protopopiatului.

Referentul diaconic
148. §. (a) Referentul diaconic aduce ajutor radical în organizarea serviciul diaconic, de caritate şi acordă consiliere de specialitate celor cale răspund de această muncă în comunităţile bisericeşti, respectiv în instituţiile de diaconie ale protopopiatului.
(b) Referentul diaconic este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre angajaţii cu pregătire teologică ale comunităţilor bisericeşti.

Consilierii de specialitate arhitecţi
149. §. (a) Consilierii de specialitate arhitecţi (2) acordă ajutor radical la pregătirea, organizarea şi controlarea lucrărilor de întreţinere a clădirilor, de reparaţie şi construcţie, respectiv consiliere de specialitate funcţionarilor şi angajaţilor bisericeşti.
(b) Cei doi consilieri de specialitate arhitecţi sunt aleşi cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre arhitecţii de specialitate ai bisericii.

Secretarul protopopiatului
150. §. (a) Secretarul protopopiatului împreună cu notarul duce evidenţa proceselor verbale la adunările generale ale protopopiatului şi la şedinţele presbiterale.
(b) Se îngrijeşte de înaintarea hotărârilor adunărilor generale şi ale celor presbiterale către oficiile parohiale şi către Oficiul Episcopal.
(c) Întocmeşte procesele verbale ale consfătuirilor preoţeşti.
(d) Transmite material informativ responsabilului de presă al episcopiei despre evenimentele petrecute la nivelul protopopiatului.

151. §. (a) Secretarul protopopiatului este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre angajaţii cu pregătire teologică a comunităţilor bisericeşti.
(b) Secretarul protopopiatului poate fi şi angajatul cu ocupaţie secundară a protopopiatului.

Notarul
152. §. (a) Notarul protopopiatului împreună cu secretarul protopopiatului întocmeşte procesele verbale la adunările generale ale protopopiatului şi la şedinţele presbiterale.
(b) Notarul este ales cu majoritate relativă de către adunarea generală a protopopiatului dintre funcţionarii comunităţii bisericeşti.

Inspectorii financiari
153. §. (a) Inspectorii financiari (2) execută controlul activităţilor financiare şi de gestiune a averii la nivelul protopopiatului, şi raportează presbiteriului protopopiatului.
(b) Inspectorii financiari sunt aleşi cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunarea generală a protopopiatului dintre specialiştii financiari ai bisericii.

Membrii comisiei de disciplină
154. §. (a) Membrii Comisiei de Disciplină ai Protopopiatului: protopopul şi curatorul protopopiatului, ca prezidiu, respectiv şapte membrii dintre care trei sunt aleşi din rândul preoţilor, iar patru din rândul laicilor.
(b) Membrii comisiei de disciplină sunt aleşi cu majoritate simplă de către adunarea generală a protopopiatului.

Angajaţii protopopiatului
155. §. (a) Protopopul, ca preot, angajat plătit al comunităţii bisericeşti, pentru serviciile sale de protopop este îndreptăţit a beneficia de suplimentare a salariului.
(b) Alături de protopop îşi desfăşoară din oficiu activitatea un capelan sau preot candidat numit, care este angajat al protopopiatului, şi care efectuează serviciul de suplinitor în comunitatea bisericească a protopopului, sarcinile de secretariat şi cele administrative le efectuează în Oficiul Protopopiatului, şi care poate fi trimis de către protopop în oricare congregaţie a protopopiatului pentru serviciu ocazional, suplinitor, dacă situaţia o cere.
(c) În cazul în care administraţia Oficiului Protopopiatului o cere, la propunerea prezidiului protopopiatului, presbiteriul protopopiatului poate angaja secretar sau alt angajat pe cheltuiala protopopiatului.

EPISCOPIA

156. §. Unirea comunităţilor bisericeşti în protopopiate spre alcătuirea autorităţii supreme de conducere şi administraţie a bisericii, alcătuieşte episcopia.

Sinodul

157. §. Organul suprem reprezentativ, legislativ şi elector, respectiv de luare a deciziilor teologice este Sinodul.
158. §. Membrii cu drept de vot ai Sinodului:

Sunt membrii din oficiu ai Sinodului prezidiile episcopale şi ale protopopiei, notarul suprem general, curatorul secund şi consilierul juridic al circumscripţiei.
Pe bază de alegeri, protopopiatul (Nădlac) numărând mai puţin de zece posturi preoţeşti alege patru (4) delegaţi şi jumătate atâţia delegaţi supleanţi (2), în timp ce protopopiatele numărând mai mult de zece posturi preoţeşti (Braşov, Cluj-Napoca) alege opt (8) delegaţi şi jumătate atâţia delegaţi supleanţi (4), egal proporţional din rândul membrilor ecleziastici şi laici. La şedinţele sinodale au drept de vot: prezidiile episcopale şi ale protopopiatului, notarul suprem al episcopiei, curatorul secund al circumscripţiei, consilierul juridic al circumscripţiei, respectiv delegaţii protopopiatului. Delegaţii supleanţi pot exercita dreptul de vot al delegaţilor în cazul obstrucţionării acestora, la nivelul protopopiatelor proprii, respectând principiul parităţii.

159. §. La lucrările Sinodului pot fi invitaţi, conform tematicii, diferiţii funcţionari sau angajaţi ai bisericii, care sunt obligaţi să onoreze invitaţia, şi participă cu drept de consfătuire la şedinţele Sinodului.
160. §. Sinodul este convocat de prezidiul episcopiei: trimite fiecărui membru invitaţie în scris, cu cel puţin 3 luni înainte, specificând locul, data şi tematica exactă.
161. §. (a) Sinodul se întruneşte de regulă din trei în trei ani, în caz de nevoie poate fi convocat oricând, în caz excepţional se trimite invitaţie în scris cu o lună înainte, specificând locul, data şi tematica exactă.

La cererea în scris a 1/3 dintre membrii sinodali, prezidiul este obligat să convoace Sinodul în termen de 3 luni.

162. §. Sinodul are putere de decizie:

dacă a fost convocat conform regulilor;
dacă sunt prezenţi cel puţin ¾ dintre membrii cu drept de vot şi dacă fiecare protopopiat este reprezentat.

163. §. Sfera de activitate a Sinodului:

Supraveghează la legalitatea formei de guvernământ a bisericii.
Pentru buna evoluţie şi guvernare a bisericii, alcătuieşte legile necesare şi aprobă regulamentul intern.
Ia decizii în problemele de principiu şi generale ale conducerii bisericeşti episcopale, ale administraţiei, legislaţiei, învăţământului religios, în problemele instituţiilor şi gospodăriei de caritate şi de altă natură ale bisericii, şi conform împrejurărilor alcătuieşte regulile.
Alege funcţionarii episcopiei, exceptând episcopul şi curatorul episcopiei.
Dezbate raportul episcopului şi al curatorului episcopiei despre activitatea proprie şi despre viaţa religioasă, respectiv raportul consilierului principal despre activitatea presbiteriului, respectiv despre executarea hotărârilor presbiteriului şi ale Sinodului, şi pe baza acestora stabileşte principalele tendinţe ale guvernării bisericeşti.

Presbiteriul episcopal
164. §. Organul suprem de guvernare şi executiv al episcopiei este presbiteriul episcopiei.
165. §. Membrii prebiteriului episcopal:

prezidiul episcopiei: episcopul şi curatorul episcopiei;
dintre funcţionarii preoţeşti: episcopul adjunct, referentul de misiune internă, consilierul principal episcopal, protopopii, consilierul extern, preşedintele Comisiei Teologice, referentul catihetic, referentul diaconic şi responsabilul de presă;
dintre funcţionarii laici: curatorul secund al episcopiei, curatorii protopopiatelor, secretarul extern, consilierul economic, consilierul juridic, procurorul şi preşedintele Curţii de Conturi;
cu drept de consfătuire: contabilul principal al episcopiei.

166. §. (a) Prezidiul presbiteriului episcopiei este compus din episcop şi curatorul episcopiei, iar în cazul obstrucţionării acestora de către suplinitorii legali ai lor.
(b) Presbiteriul episcopiei este convocat de către prezidiu cu cel puţin 30 de zile înainte prin scrisoare de invitaţie, care trebuie să conţină data, locul şi tematica exactă a şedinţei.

În general presbiteriul episcopiei se consfătuieşte anual, dar în caz de nevoie se poate convoca oricând.

167. §. Presbiteriul episcopiei are putere de decizie:

dacă a fost convocat regulamentar;
dacă sunt prezenţi cel puţin 2/3 dintre membrii.

168. §. Sfera de acţiune a presbiteriului episcopiei:

pregăteşte şi însoţeşte cu propuneri corespunzătoare problemele aparţinând sferei de acţiune a Sinodului;
guvernează episcopia conform tendinţelor stabilite de Canon şi Sinod;
împarte comunităţile bisericeşti în protopopiate, respectiv circumscripţiile de diasporă între comunităţile bisericeşti, iar în cazul depopulării, le desfiinţează;
supraveghează puritatea învăţământului evanghelic, ca serviciile divine şi educaţia religioasă să se desfăşoare pe baza Bibliei, în spiritul documentelor de credinţă evanghelice, şi ca sacramentele să fie distribuite în mod corect;
se îngrijeşte de înlocuirea preoţilor şi de instruirea altor angajaţi ai bisericii;
ordonă organizarea conferinţelor misionare, zilelor bisericeşti etc. ale episcopiei;
la cererea adunării generale a comunităţii bisericeşti sau a comunităţii de diasporă şi pe baza avizului prezidiului protopopiatului, ia decizii privind limba de oficiere a congregaţiei sau circumscripţiei de diasporă;
Dezbate rapoartele funcţionarilor episcopiei, prezentările comisiilor episcopale, şi pe baza acestora ia măsurile necesare;
se îngrijeşte de necesităţile materiale ale episcopiei, pe baza propunerilor Comisiei Economice stabileşte devizele episcopiei, respectiv nivelul contribuţiilor din partea comunităţilor bisericeşti şi a membrilor bisericii;
aprobă sau respinge hotărârile de orice nivel al bisericii privind donaţiile de imobile;
aprobă, respectiv stabileşte cadrul locurilor de muncă al comunităţilor bisericeşti, al protopopiatelor şi al episcopiei;
angajează angajaţii plătiţi ai Oficiului Episcopal;
ia decizii în cazurile de disciplină de muncă al angajaţilor plătiţi ai episcopiei, cu excepţia funcţionarilor aleşi de Sinod, aflaţi în angajare;
decide în primă instanţă în problema valabilităţii alegerilor protopopiatului, respectiv

în cazul plângerilor împotriva hotărârilor sau deciziilor autorităţilor protopopiatului şi în cazul proceselor patrimoniale

ca instanţă de apel ia decizii în problema valabilităţii alegerilor protopopiatului, respectiv în cazul plângerilor împotriva hotărârilor sau deciziilor autorităţilor comunităţilor bisericeşti şi în cazul proceselor patrimoniale
în cazul în care stabileşte infracţiune de disciplină bisericească, respectiv iresponsabilitate personală din partea funcţionarilor sau angajaţilor bisericii, dispune cercetarea disciplinară
dispune alegerea episcopului şi al curatorului episcopiei, alege cei 5 membrii ai Comisiei de Numărare a Voturilor, în care trebuie să fie reprezentat fiecare protopopiat. Comisia de Numărare a Voturilor îşi alege prezidiul din rândurile proprii, componenţa acestuia fiind 3 reprezentanţi ecleziastici şi 2 laici.

Prezidiul episcopiei

            169. §. Organul reprezentativ şi administrativ al episcopiei este Prezidiul.
            170. §. Membrii Prezidiului: episcopul şi curatorul episcopiei.
            171. §. Episcopul şi curatorul episcopiei ca Prezidiu:

sunt competenţi a convoca împreună Sinodul şi presbiteriul episcopiei, şi la şedinţele acestora, pe bază de înţelegere, prezidează alternativ.
reprezintă cu drepturi egale în faţa instanţelor Biserica Evanghelică – Luterană din România şi organele episcopale legale ale acesteia;
administrează pe bază de consens toate cazurile episcopiei;
este competent a semna împreună toate actele oficiale în numele Bisericii Evanghelice – Luterane din România şi a tuturor organelor sale episcopale legale;
supraveghează ca în toate instituţiile şi serviciile episcopiei „toate să se întâmple frumos şi în bună ordine”, ca funcţionarii, angajaţii şi comisiile bisericii să-şi îndeplinească sarcinile credincios, conform legilor bisericii;
supraveghează cazurile materiale ale bisericii, ca averea bisericii să fie gestionată pretutindeni credincios şi să fie fructificată, şi serviciul bisericesc să nu sufere din cauza lipsei bunurilor materiale;
pe baza propunerii prezidiului protopopiatului împuternicesc pe acei preoţi ai comunităţii bisericeşti, care se ocupă de îndrumarea, pregătirea preoţilor candidaţi;
pot interzice preoţilor ocupaţiile secundare permise de Prezidiul protopopiatului, în cazul în care acestea pot fi reclamate din punctul de vedere al interesului bisericesc universal;
sunt competenţi împreună a trage la răspundere şi a avertiza, în caz de nevoie a iniţia şi dispune cercetare disciplinară împotriva acelor funcţionari şi angajaţi ai bisericii, care propagă doctrine ce contravin actelor de credinţă ale bisericii, trăiesc în mod scandalos, nedemn de funcţia lor bisericească, păcătuieşte împotriva moralei publice şi îşi neglijează sarcinile profesionale;
în cazul unor infracţiuni disciplinare evident de grave, dacă interesul bisericii o cere, funcţionarul bisericesc împotriva căruia s-a depus o plângere, poate fi demis din funcţie.

Oficiul Episcopal

172. §. Oficiul administrativ al episcopiei este Oficiul Episcopal.
173. §. (a) Sediul Oficiului Episcopal se află la Cluj-Napoca.

Schimbarea sediului poate fi hotărât doar de către Sinod.

174. §. Conducătorul suprem al Oficiului Episcopal şi al administraţiei episcopale este episcopul, care trebuie să aibă birou separat în Oficiul Episcopal şi locuinţă de serviciu alături de Oficiul Episcopal.
175. §. (a) Şeful de cabinet al Oficiului Episcopal şi conducătorul responsabil al administraţiei episcopale este consilierul principal al episcopiei.
(b) Consilierul principal al episcopiei este membru din oficiu al presbiteriului episcopiei, al Consiliului de Conducere şi al Comisiei Externe.

Consilierul principal al episcopiei este ales la propunerea episcopului cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către Sinod, din rândul preoţilor aflaţi în serviciu preoţesc de cel puţin 5 ani.

176. §. În Oficiul Episcopal trebuie să existe o evidenţă exactă a tuturor funcţionarilor şi angajaţilor Bisericii Evanghelice – Luterane din România, despre componenţa tuturor organelor sale, despre numărul membrilor comunităţilor bisericeşti, despre imobilele, monumentele, contingentul de automobile etc. aflate în proprietatea bisericii.

Organele consultativ, comisiile de specialitate ale episcopiei

Comisia de Misiune Internă
177. §. Comisia de Misiune Internă este organul coordonator, îndrumător şi consultativ vizând viaţa serviciilor divine, evanghelizarea, îngrijirea spirituală, educaţia religioasă, munca de tineret, pregătirea confirmanzilor, serviciul diaconic şi de presă, munca de îngrijire a diasporei din comunităţile bisericeşti.
178. §. (a) Preşedintele Comisiei de Misiune Internă este referentul pentru misiune internă, iar în cazul obstrucţionării sale, protopopul cel mai vârstnic în functie.
(b) Membrii Comisiei de Misiune Internă sunt protopopii, iar dintre funcţionarii episcopiei: referentul diaconic, referentul catihetic, responsabilii de presă ecleziastici şi laici şi referentul pentru tineret.

§. (a) Comisia de Misiune Internă este convocată după nevoie, respectiv la cererea episcopului de către referentul de misiune internă.

(b) Referentul de misiune internă este obligat a-i invita la toate întrunirile comisiei episcopul şi episcopul-vicar.

Comisia Externă şi Ecumenică

§. Comisia Externă şi Ecumenică este organul de coordonare şi consiliere a legăturile ecumenice interne, externe şi a celor din străinătate ale episcopiei.
§. (a) Preşedintele Comisiei Externe şi Ecumenice este consilierul extern, iar în cazul obstrucţionării sale, consilierul principal al episcopiei.

(b) Membrii Comisiei Externe şi Ecumenice: episcopul, episcopul-vicar, curatorul episcopiei, consilierul principal al episcopiei şi secretarul extern

§. (a) Comisia Externă şi Ecumenică este convocată după nevoie, respectiv la cererea episcopului de către consilierul extern.

(b) Consilierul extern este obligat a-i invita la toate întrunirile comisiei pe protopopi şi curatorii protopopiei.

Comisia Teologică

§. Comisia Teologică este comisia coordonatoare a activităţii teologice la nivelul episcopiei: pregătirea preoţilor, cursurile de perfecţionare ale preoţilor, examenul de calificare al preoţilor şi examenul pentru cantori ţin de competenţa sa, respectiv are sarcina de a pregăti poziţia teologică privind propovăduirea cuvântului divin, liturghia şi orice alte probleme teologice ivite.
§. Membrii Comisiei Teologice: preşedintele acesteia, episcopul, episcopul-vicar, toţi profesorii şi doctorii de teologie ai bisericii, referentul de misiune internă al episcopiei şi protopopii.
§. (a) Comisia Teologică este convocată de către preşedintele acesteia după nevoie, respectiv la cererea episcopului.

(b) La propunerea corpului preoţilor, ocazional, pot participa şi alte persoane la activitatea comisiei.
(c) Ocazional, preşedintele poate invita oameni demni, de specialitate ai protopopiatului sau din străinătate, pentru a participa la lucrările comisiei.
(d) În cazul obstrucţionării preşedintelui, el va fi înlocuit de către episcop.

Comisia Economică

§. Comisia de specialitate a tuturor problemelor de ordin economic, financiar, caritativ, este Comisia Economică, care:

urmăreşte evoluţia situaţiei economice, a stării materiale a episcopiei, si pregăteşte proiectul bugetului episcopiei;
înaintează propuneri presbiteriului episcopiei privind impunerea contribuţiilor la nivelul episcopiei, şi privind reglementarea retribuţiei angajaţilor;
înaintează propuneri Consiliului de Conducere în cazul distribuirii de ajutoare.

§. (a) Preşedintele Comisiei Economice este consilierul economic, care în cazul obstrucţionării sale va fi înlocuit de contabilul principal al episcopiei.

(b) Membrii comisiei: episcopul, episcopul-vicar, curatorul episcopiei, epitropii protopopiatului şi contabilul principal al episcopiei.

§. (a) Comisia Economică este convocată de către consilierul economic, după nevoie, respectiv la cererea episcopului.

(b) Preşedintele este obligat a invita la şedinţele comisiei şi protopopii.

Preşedintele poate invita oameni de specialitate, demni pentru a participa la lucrările comisiei.

Comisia Juridică

§. Comisia Juridică este organul consultativ al Sinodului, al presbiteriului episcopiei şi al Consiliului de Conducere în orice problemă juridică:

elaborează şi prezintă proiectul legilor şi regulilor bisericeşti ce urmează a fi create;
verifică din punct de vedere juridic propunerile de hotărâre venite de la diferitele comisii, înainte ca acestea să ajungă în faţa Sinodului;
la cererea prezidiului Comisiei de Disciplină, respectiv a Curţii de Disciplină, în cazul unor anchete disciplinare, membrii sunt obligaţi să accepte însărcinarea de procuror, şi să informeze din când în când prezidiul episcopiei şi pe cel care a dat împuternicirea, despre evoluţia cazului.

§. (a) Preşedintele Comisiei Juridice: consilierul juridic al episcopiei, iar în cazul obstrucţionării lui, va fi înlocuit de procurorul episcopiei.

(b) Membrii Comisiei Juridice: procurorul episcopiei, consilierii juridici ai protopopiatului, episcopul-vicar şi curatorul secund al episcopiei.

§. (a) Comisia Juridică este convocată de către consilierul juridic al episcopiei, după nevoie, respectiv la cererea Prezidiului episcopiei.

(b) Din caz în caz, preşedintele poate invita oameni de specialitate, demni pentru a participa la lucrările comisiei.

Curtea de Conturi a Episcopiei

§. Curtea de Conturi a Episcopiei:

(a) controlează anual administraţia financiară şi gestionarea averii Oficiului Episcopal, şi raportează presbiteriului episcopiei;
(b) din însărcinarea Prezidiului episcopal efectuează control la oricare subunitate a episcopiei.

§. Membrii Curţii de Conturi a Episcopiei: preşedintele acesteia şi cei doi consilieri ai Curţii de Conturi (un ecleziastic şi un laic)
§. Curtea de Conturi a Episcopiei este convocată de regulă o dată pe an de către preşedinte, respectiv poate fi convocată oricând la cererea Prezidiului episcopiei.

Consiliul de Conducere

§. Consiliul de Conducere al episcopiei este în primul rând consiliul consultativ al episcopului, şi ia măsuri în toate cazurile care nu ţin neapărat de competenţa presbiteriului episcopiei şi a Sinodului, respectiv pentru care primeşte împuternicire de la presbiteriul episcopiei, iar urgenţa acestor cazuri nu permite ca biserica să aştepte dispoziţiile presbiteriului competent.

Ia decizii privind împărţirea ajutoarelor.

§. (a) Preşedintele Consiliului de Conducere este episcopul.

(b) Membrii: curatorul episcopiei, episcopul-vicar, protopopii, consilierul principal al episcopiei şi consilierul economic.

§. Consiliul de Conducere este convocat de către episcop.

Corpul preoţesc general

§. (a) Organul comun al corpurilor preoţeşti ale protopopiatului cu prezidiul referentului de misiune internă susţine anual întruniri preoţeşti generale, unde pe baza expunerilor teologice ale preoţilor, a raportului episcopului şi referentului de misiune internă, sau altor funcţionari, se informează despre viaţa bisericii şi dezbat sarcinile privind serviciul bisericesc.

(b) Corpul preoţesc general face propuneri privind cu privire la alegerea funcţionarilor ecleziastici ai episcopiei, cu excepţia episcopului-vicar şi al consilierului principal al episcopiei.

Funcţionarii episcopiei

§. (a) Funcţionarii episcopiei sunt aleşi de către Sinod, cu excepţia episcopului şi al curatorului episcopiei.

(b) Alegerea funcţionarilor episcopiei are loc în anul următor alegerii funcţionarilor protopopiei şi este valabilă pe o perioadă de 6 ani.

§. (a) Lista candidaţilor pentru funcţiile ecleziastice, cu excepţia episcopului-vicar sunt întocmite de corpul preoţesc, iar lista candidaţilor pentru funcţiile laice de către presbiteriul episcopiei, cu cel puţin 3 luni înaintea sinodului elector.

(b) Prezidiul episcopiei solicită în termen de 1 lună de la candidaţi declaraţie în scris, cu privire la acceptarea sau neacceptarea candidaturii.
(c) În caz de nevoie presbiteriul episcopiei poate efectua o nouă desemnare.

Prezidiul invită la sinodul elector candidaţii şi îi prezintă alegătorilor.
§. În caz de demisie, deces etc. sinodul următor alege un nou funcţionar în funcţia rămasă vacantă , al cărui mandat este valabil până la noile alegeri episcopale.
§. În cazul demisiei, pensionării, decesului episcopului, în termen de şase luni, presbiteriul episcopiei dispune alegerea episcopului.
§. În cazurile pentru care Canonul prevede o majoritate de 2/3, dacă în primul tur nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritate de 2/3, în turul doi Sinodul alege cu majoritate simplă (jumătate + 1) dintre cei doi candidaţi care au primit cele mai multe voturi.
§. La sinodul elector votul este secret, pe bază de buletine de vot.

Episcopul
            205. §. (a) Episcopul este păstorul credincioşilor şi preoţilor episcopiei, reprezentantul ecleziastic cu demnitate supremă al episcopiei în faţa instanţei, a altor confesiuni, instituţii, organizaţii interne şi străine, ecleziastice şi laice, respectiv conducătorul suprem al administraţiei bisericeşti şi al Oficiului Episcopal.
            (b) În prezidiul episcopiei este copreşedinte alături de curatorul episcopiei, este preşedintele Consiliului de Conducere, membru al Comisiei Externe şi Ecumenice, al Comisiei Teologice şi al Comisiei Economice.
            (c) Episcopul este preotul paroh al sediului episcopal de totdeauna al comunităţii bisericeşti.
            206. §. (a) Episcopul este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunările generale ale comunităţilor bisericeşti. Preotul candidat trebuie să fie hirotonit şi aflat de cel puţin 10 ani în serviciul bisericesc.
                        (b) Episcopul este ales pe un ciclu, pe timpul unui mandat determinat. Durata mandatului este de 12 ani.
                        (c) Episcopul ales îşi poate ocupa postul până la vârsta de 70 de ani.
            207. §. (a) Episcopul poate cere oricând de la Sinod desărcinarea sa.
                        (b) La cererea argumentată a corpului preoţesc sau a presbiteriului episcopiei, Sinodul îl poate desărcina pe episcop cu o majoritate de 2/3.
            208. §. Drepturile şi obligaţiile episcopului:

Îi vizitează des pe preoţi, şi se osteneşte evlavios pentru păstrarea bunei înţelegeri între preoţi.
Supraveghează puritatea învăţământului evanghelic, ca serviciile divine şi educaţia religioasă să se desfăşoare pe baza Bibliei, în spiritul documentelor de credinţă evanghelice-lutherane, şi ca sacramentele să fie distribuite în mod corect.

c. Este obligat din trei în trei ani a vizita comunităţile bisericeşti, când controlează activitatea oficiilor parohiale, toate detaliile vieţii serviciilor divine şi vieţii congregaţionale, se întâlneşte oficial şi Dezbate cu preotul şi presbiteriul comunităţii bisericeşti, şi la serviciul divin susţinut cu ocazia vizitei bisericii, propovăduieşte cuvântul lui Dumnezeu.

La vizita oficială a bisericii sunt invitaţi de către episcop curatorul episcopiei şi episcopul-vicar, protopopul şi curatorul protopopesc competent, referentul de misiune internă şi cel puţin un membru al Curţii de Conturi.
Supraveghează pregătirea, educarea, viaţa morală şi sufletească a preoţilor şi angajaţilor bisericii.
Aprobă sau refuză permisul necesar pentru căsătoria sau desfacerea căsătoriei preoţilor şi preoţilor candidaţi.
Are dreptul şi sarcina exclusivă de a hirotoni preoţii pentru serviciul preoţesc necesar în episcopie.
Numeşte preoţii supleanţi, capelanii şi preoţii candidaţi.
Trimite în congregaţii şi împuterniceşte pentru oficierea serviciului sărbătoresc de legaţie pe studenţii teologi.
La cererea preotului paroh poate împuternici studenţi teologi sau laici pentru serviciul divin auxiliar.
Hirotoneşte bisericile şi alte instituţii ecleziastice.
Pe baza hotărârii presbiteriului episcopal consolidează propunerea Comisiei Teologice în probleme liturgice şi dispune aplicarea acesteia.
Supraveghează administraţia şi disciplina episcopiei.
Informează episcopul adjunct şi membrii Consiliului de Conducere despre relaţiile bisericeşti a tuturor activităţilor sale.
Înaintează un raport Sinodului despre activitatea proprie şi despre viaţa episcopiei.
Avertizează funcţionarii şi angajaţii care păcătuiesc împotriva ordinii şi disciplinei bisericeşti, şi încearcă prin dragostea mântuitoare şi reparatoare să facă totul ca să-i convingă, respectiv ca ordinea şi disciplina bisericească să fie restabilită.

209. §. În cazul obstrucţionării episcopului, sarcina sa va fi preluată de episcopul adjunct.

Episcopul Vicar
210. §. (a) Episcopul-vicar este ajutorul episcopului în toate activităţile sale, iar în cazul obstrucţionării sale, înlocuitorul său legal.
(b) Episcopul - vicar este notarul principal al episcopiei, care întocmeşte procesele verbale la întrunirile Sinodului şi ale presbiteriului episcopiei.
(c) Este membru al presbiteriului episcopiei, al Comisiei Externe şi Ecumenice, al Comisiei Teologice, al Comisiei Economice, al Comisiei Juridice şi al Consiliului de Conducere.

Cu ocazia vizitelor bisericeşti oficiale îl însoţeşte pe episcop în comunităţile bisericeşti.

211. §. Episcopul-vicar este ales la propunerea episcopului, cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către Sinod, dintre preoţii hirotoniţi, care îşi desfăşoară activitatea preoţească de cel puţin 10 ani la nivelul episcopiei.
212. §. Episcopul poate numi lângă episcopul-vicar capelan sau preot candidat din oficiu, pentru efectuarea, ajutorul sarcinilor preoţeşti la nivelul congregaţiei, pe lângă ocupaţiile publice bisericeşti.
213. §. În cazul obstrucţionării sale, episcopul-vicar va fi înlocuit cu protopopul cel mai vârstnic în functie.

Curatorul episcopiei
214. §. (a) Curatorul episcopiei este, reprezentantul şi conducătorul laic cu demnitate supremă al Bisericii Evanghelice – Luterane din România în faţa instanţei, instituţiilor, organizaţiilor interne şi străine, ecleziastice şi laice.
            (b) În prezidiul episcopiei este copreşedinte alături de episcop, membru al Comisiei Externe şi Ecumenice, al Comisiei Economice şi al Consiliului de Conducere.
            215. §. Curatorul episcopiei este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către adunările generale ale comunităţilor bisericeşti din rândul funcţionarilor laici.
            216. §. În cazul obstrucţionării sale, înlocuitorul curatorului episcopiei este curatorul secund al episcopiei.

Curatorul secund al episcopiei
217. §. (a) Curatorul secund al episcopiei este ajutorul curatorului episcopiei în toate activităţile sale, iar în cazul obstrucţionării, înlocuitorul său legal.
(b) Curatorul secund al episcopiei este membrul presbiteriului episcopiei al Comisiei Juridice.
218. §. Curatorul secund al episcopiei este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către Sinod din rândul funcţionarilor laici ai comunităţilor bisericeşti sau ai protopopiatului.
219. §. În cazul obstrucţionării, curatorul secund al episcopiei va fi înlocuit de curatorul cel mai vârstnic al protopopiatului.

Consilierul principal al episcopiei
220. §. (a) Consilierul principal al episcopiei este şeful de cabinet al Oficiului Episcopal, respectiv conducătorul şi referentul responsabil al administraţiei bisericeşti.
(b) Consilierul principal al episcopiei este membru din oficiu al presbiteriului episcopiei, al Consiliului Suprem de Conducere şi al Comisiei Externe.
(c) Consilierul principal al episcopiei este ales la propunerea episcopului, cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către Sinod, din rândul preoţilor aflaţi de cel puţin 5 ani în serviciu bisericesc.
(d) În cazul obstrucţionării, suplinitorul său va fi numit de către episcop din rândul funcţionarilor ecleziastici ai episcopiei.
(e) La cererea argumentată a episcopului, Sinodul poate desărcina consilierul principal al episcopiei cu o majoritate simplă (jumătate + 1).

Referentul de misiune internă
221. §. (a) Referentul de misiune internă organizează şi ajută serviciul de misiune internă al episcopiei. Susţine legătură permanentă cu episcop şi epitropi, şi îi informează despre toate detaliile serviciului de misiune internă ale bisericii.
(b) Pe baza înţelegerii cu episcop şi cu protopopi convocă şi organizează o dată pe an întrunirea generală a preoţilor şi o prezidează.
(c) Cu ocazia vizitelor bisericeşti (vizitaţii episcopale) îl însoţeşte pe episcop în comunităţile bisericeşti.
(d) Este preşedintele Comisiei de Misiune Internă, raportează Presbiterului episcopiei despre munca comisiei, respectiv despre serviciul de misiune internă şi despre datele de mişcare a populaţiei din cadrul bisericii.

Este membru al presbiteriului episcopiei şi al Comisiei Teologice.

222. §. Referentul de misiune internă este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către Sinod din rândul preoţilor hirotoniţi, aflaţi de 10 ani în serviciul bisericesc.
223. §. În cazul obstrucţionării, referentul de misiune internă va fi înlocuit de protopopul cel mai vârstnic.

Responsabilii de presă
224. §. (a) Responsabilii de presă sunt conducătorii, consilierii de specialitate a tuturor activităţilor de presă, de distribuţie a actelor din cadrul comunităţilor bisericeşti şi al episcopiei, organizatorii colectării de informaţii, reţelei de informaţii între comunităţile bisericeşti.
(b) Sunt membrii Comisiei de Misiune Internă.
(c) Responsabilul de presă ecleziastic este membru al presbiteriului episcopiei.
225. §. Sinodul alege cu majoritate relativă un responsabil de presă ecleziastic şi unul laic.

Referentul catihetic
226. §. (a) Referentul catihetic dirijează catehizarea, învăţământul religios şcolar, pregătirea confirmanzilor şi educaţia din şcoala de duminică la nivelul comunităţilor bisericeşti, respectiv îi ajută cu recomandări de specialitate pe cei care lucrează în această sferă.
(b) Este membru al presbiteriului episcopiei şi al Comisiei de Misiune Internă.
227. §. Referentul catihetic este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi.

Referentul pentru tineret
228. §. (a) Referentul pentru tineret al episcopiei dirijează, coordonează munca de tineret din comunităţile bisericeşti, respectiv îi ajută cu recomandări de specialitate pe cei care lucrează în această sferă.
(b) Este membru al Comisiei de Misiune Internă.
229. §. Referentul pentru tineret este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi ai bisericii.

Referentul diaconic
230. §. (a) Referentul diaconic al episcopiei dirijează, coordonează munca de diaconic din comunităţile bisericeşti şi episcopie, respectiv îi ajută cu recomandări de specialitate pe cei care lucrează în această sferă.
(b) Este membru al presbiteriului episcopiei şi al Comisiei de Misiune Internă.
231. §. Referentul diaconic este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi ai bisericii.

Consilierul extern
232. §. (a) Consilierul extern este diplomatul, îndrumătorul, consilierul cazurilor de protocol ale episcopiei.
            (b) Susţine relaţie permanentă cu episcopul, episcopul adjunct, respectiv cu Oficiul Episcopal.
            (c) Este membru al presbiteriului episcopiei.
(d) Este preşedintele Comisiei Externe şi Ecumenice, raportează presbiteriului episcopiei despre munca comisiei, respectiv despre legăturile ecumenice şi externe ale bisericii.
            233. §. Consilierul extern este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către Sinod, din rândul preoţilor hirotoniţi ai bisericii.
            234. §. În cazul obstrucţionării, consilierul extern va fi înlocuit de către consilierul principal al episcopiei.

Secretarul extern
235.§. (a) Secretarul extern este referentul şi purtătorul de cuvânt al legăturilor ecumenice şi cu străinătatea al episcopiei.
(b) Sarcina sa este organizarea conferinţelor de presă şi colectarea de informaţii.
(c) Este membru al presbiteriului episcopiei şi al Comisiei Extern şi Ecumenic.
236. §. Secretarul extern este ales cu majoritate relativă de către Sinod dintre membrii laici competenţi ai episcopiei.

Preşedintele Comisiei Teologice
237. §. (a) Preşedintele Comisiei Teologice coordonează activitatea teologică a bisericii.
            (b) Este obligat a atenţiona protopopii, dacă în serviciul bisericii, pe orice teritoriu al acestuia întâlneşte manifestări care se opun crezului, nejustificate din punct de vedere teologic.
            (c) El informează presbiteriul episcopiei despre munca Comisiei Teologice şi înaintează presbiteriului episcopiei sau Sinodului punctul de vedere propus al comisiei în probleme teologice.
            (d) Este preşedintele Comisiei Teologice.
            (e) Este membru al presbiteriului episcopiei.
238. §. Preşedintele Comisiei Teologice este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către Sinod, de preferinţă din rândul profesorilor de teologie, respectiv dintre doctorii în teologie ai bisericii.

Consilierul economic
239. §. (a) Consilierul economic este supraveghetorul şi referentul averii bisericii, şi a problemelor sale economice şi financiare.
            (b) Susţine legături permanente cu contabilul şef al episcopiei.
            (c) Este preşedintele Comisiei Economice.
            (d) Este membru al presbiteriului episcopiei şi al Consiliului de Conducere, şi el înaintează presbiteriului episcopiei sau Consiliului de Conducere propunerile Comisiei Economice.
240. §. Consilierul economic este ales cu majoritate simplă (jumătate + 1) de către Sinod dintre oamenii de specialitate economişti.
241. §. În cazul obstrucţionării, consilierul economic va fi înlocuit de contabilul şef aş episcopiei.

Consilierul juridic
242. §. (a) Consilierul juridic acordă sfaturi de specialitate prezidiului episcopiei, funcţionarilor bisericii în administrarea cazurilor juridice ale bisericii, poate reprezenta episcopia şi subunităţile sale alături de prezidiu în faţa instanţei, în cazuri juridice.
            (b) Susţine legături cu Prezidiul episcopiei, şi supraveghează legalitatea la nivelul bisericii.
            (c) Consilierul juridic este preşedintele Comisiei Juridice, şi înaintează Sinodului, sau presbiteriului episcopiei, ori Consiliului d Conducere, avizul de specialitate al comisiei.
            (d) Este membru al presbiteriului episcopiei.
243. §. Consilierul juridic este ales cu majoritate simplă (jumătate +1) de către Sinod, dintre juriştii de specialitate ai bisericii.
244. §. În cazul obstrucţionării, consilierul juridic este înlocuit de procuror.

Procurorul
245. §. (a) Procurorul este ajutorul consilierului juridic, în cazul obstrucţionării, înlocuitorul acestuia.
(b) Procurorul este membru al presbiteriului episcopiei şi al Comisiei Juridice.
246. §. Procurorul este ales cu majoritate relativă de către Sinod, din rândul oamenilor de specialitate jurişti ai bisericii.

Preşedintele Curţii de Conturi
247. §. (a) Preşedintele Curţii de Conturi este controlorul financiar şi al gestionării averii episcopiei.
(b) Este membru al presbiteriului episcopiei, preşedintele Curţii de Conturi şi el raportează presbiteriului episcopiei despre controalele financiare şi privind gestionarea averii bisericii efectuate de Curtea de Conturi.
248. §. Preşedintele Curţii de Conturi este ales cu majoritate simplă (jumătate +1) de către Sinod dintre specialiştii auditori contabili-financiari ai bisericii. Trebuie să fie în mod obligat contabil autorizat.
249. §. În cazul obstrucţionării; preşedintele Curţii de Conturi va fi înlocuit de către consilierul laic al Curţii de Conturi.

Consilierii Curţii de Conturi
250. §. Consilierii Curţii de Conturi sunt membrii Curţii de Conturi, care controlează administraţia financiară şi gestionarea averii episcopiei.
251. §. Sinodul alege cu majoritate relativă un consilier al curţii de Conturi ecleziastic, dintre preoţii hirotoniţi ai bisericii, şi un consilier al Curţii de conturi laic, de preferinţă dintre specialiştii financiari ai bisericii.
252. §. Consilierul laic al Curţii de Conturi este suplinitorul preşedintelui Curţii de Conturi.

Angajaţii episcopiei

Membrii Comisiei de Disciplină al Episcopiei
253. §. Comisia de Disciplină al Episcopiei practică serviciul suprem de judecată şi disciplină în Biserica Evanghelică – Luterană din România.
Cei patru membrii ecleziastici, şi cei opt laici ai Comisiei de Disciplină al Episcopiei sunt aleşi cu majoritate simplă (jumătate +1) de către Sinod, de preferinţă dintre aceia care nu îndeplinesc alte funcţii protopopeşti sau episcopale.
254. §. Angajaţii plătiţi ai episcopiei sunt angajaţi de către presbiteriul episcopiei.

Funcţionari aflaţi în angajare
255. §. Dintre funcţionarii bisericii, episcopul, ca conducătorul suprem al Oficiului Episcopal şi al administraţiei publice episcopale, respectiv consilierul principal al episcopiei, ca şeful de cabinet al Oficiului Episcopal şi conducătorul suprem al gestiunii episcopale, este de regulă angajatul plătit al episcopiei.
256. §. (a) Episcopului şi consilierului principal al episcopiei li se asigură locuinţă de serviciu de către episcopiei.
(b) Funcţionarii angajaţi ai episcopiei pot susţine funcţia ocupată în perioada alegerii lor, pe perioada mandatului lor instituţia sau parohia în cauză poate dispune ocuparea postului susţinut, pe bază de alegeri, sau poate cere numirea unui supleant.

Contabilul şef
257. §. Contabilul şef al episcopiei este executantul gestiunii financiare a Oficiului Episcopal şi a episcopiei, care:
            a. acordă consiliere profesională oficiilor parohiale;
            b. poate controla subunităţile din punctul de vedere al gestiunii financiare, dacă este corectă sau nu;
            c. dacă constată iregularităţi la nivelul subunităţilor, este obligat să raporteze consilierului principal al episcopiei şi episcopului;
258. §. Contabilul şef al episcopiei este angajat pe bază de concurs de către presbiteriul episcopiei.

Casierul
259. §. Casierul episcopiei gestionează casa Oficiului Episcopal, şi este ales pa bază de concurs de către presbiteriul episcopiei.

Alţi angajaţi
260. §. Conform nevoilor, la cererea prezidiului episcopiei, presbiteriul episcopiei mai poate angaja atâţia angajaţi de câţi este nevoie pentru executarea muncii cerute: secretar, controlor financiar, jurisconsult, dactilograf, conducător auto, administrator, personal de serviciu etc.

DISPOZIŢII FINALE

261. §. Biserica Evanghelică – Luterană din România este identică din toate punctele de vedere cu Biserica Evanghelică Sinodo-Presbiterială de Confesiune Augustană din România, fiind din toate punctele de vedere succesorul legal al acesteia.
262. §. Bunurile mobile şi imobile ale protopopiatelor, parohiilor, instituţiilor aparţinând Bisericii Evanghelice – Luterane din România intră în proprietatea episcopiei în cazul desfiinţării instituţiilor amintite, urmând ca presbiteriul episcopiei să-şi exercite dreptul asupra acestora.
263. §. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului CANON, toate subunităţile Bisericii Evanghelice – Luterane din România sunt obligate a-şi schimba ştampilele şi anteturile folosite în corespondenţele oficiale, conform noii denumiri.
264. §. (a) În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului CANON, trebuie să aibă loc alegerile parohiale, în anul următor alegerile protopopeşti, iar în anul următor alegerile episcopale. Acest ritm al alegerilor, în scopul coordonării şi echilibrului necesar muncii corpurilor bisericeşti, este obligatoriu a fi respectat şi în continuare.
(b) În perioada tranzitorie, până la alegerile din primul, al doilea şi al treilea an, corpurile şi funcţionarii înregistraţi în Regulamentul Organic vechi asigură conducerea bisericii şi respectarea ordinii legale, conform legilor şi sferelor de acţiune prescrise în noul CANON.
(c) Presbiteriul general aflat încă în serviciu ia decizii în problemele controversate ivite în perioada tranzitorie.
265. §. Regulamentul Disciplinar şi Regulamentul de Alegere a Preoţilor constituie anexele prezentului Canon, acestea trebuie aplicate evident conform prezentului Canon.

V. DISCIPLINA BISERICEASCĂ

CAPITOLUL I.

Competenţa Comisiilor Disciplinare Bisericeşti

266. §. Competenţa bisericii.
Intră în competenţa Comisiilor Disciplinare Bisericeşti:
1. Infracţiunile de disciplină bisericească.
2. Plângerile ivite privind valabilitatea alegerilor.
3. Plângerile problemele controversate cu caracter administrativ bisericesc şi de gestionare a averii bisericii.
4. Cazurile de încălcare a credinţei în biserică şi a altor obligaţii.

CAPITOLUL II.

Organizaţia Comisiilor Disciplinare

267. §. Biserica îşi practică munca de disciplină prin Comisiile Disciplinare Bisericeşti.
Comisiile Disciplinare Bisericeşti:
a) Comisia Disciplinară Parohială
b) Comisia Disciplinară Protopopească
c) Comisia Disciplinară Generală
d) Comisia Disciplinară Extraordinară pentru procedura disciplinară în cazul membrilor Prezidiului Bisericii Universale şi a Comisiei Disciplinare Universale.

268. §. Comisia Disciplinară Parohială.
Membrii Comisiei Disciplinare Parohiale: preotul şi prim-curatorul parohiei, ca prezidiu, şi membrii presbiteriului. Însă în cazul în care presbiteriul are mai mult de zece membrii, alege pe perioada funcţionării sale din sânul său, şase membrii ai comisiei disciplinare parohiale.
Comisia Disciplinară Parohială hotărăşte printr-un consiliu de cinci: consiliul este format din prezidiu şi trei membrii.

269. §. Comisia Disciplinară Protopopească.
Membrii Comisiei Disciplinare Protopopeşti: protopopul şi curatorul protopopesc, ca prezidiu, şi alţi şapte membrii, dintre care patru trebuie să fie aleşi din rândul ecleziasticilor, trei din rândul laicilor.
Membrii şi notarul Comisiei Disciplinare Protopopeşti sunt aleşi p o perioadă de patru ani de Adunarea Generală a Protopopiatului, în cazul în care pe perioada celor patru ani devine necesar, în locul membrilor absenţi pe perioada rămasă din cei patru ani, trebuie aleşi noi membrii.
Comisia Disciplinară Protopopească hotărăşte printr-un consiliu de cinci: consiliul este format din prezidiu şi trei membrii (un ecleziastic şi laic).

270. §. Comisia Disciplinară Generală.
Membrii Comisiei Disciplinare Generale: episcopul şi curatorul general, ca prezidiu, respectiv douăsprezece membrii, dintre care patru trebuie să fie aleşi din rândul ecleziasticilor, opt din rândul laicilor.
Membrii şi notarul Comisiei Disciplinare Generale sunt aleşi pe o perioadă de patru ani de către Adunarea Generală Universală. Pentru suplinirea membrilor care lipsesc, se aplică în mod corespunzător alineatul doi al 263. §.
Comisia Disciplinară Generală hotărăşte printr-un consiliu de şapte: consiliul este format din prezidiu şi şase membrii (doi ecleziastici şi trei laici).

271. §. Comisia Disciplinară Extraordinară
Comisia Disciplinară Extraordinară ia decizii în cazurile de disciplină ale prim-curatorului general, ale episcopului şi ale membrilor Comisiei Disciplinare Generale.
Membrii Comisiei Disciplinare Extraordinare: episcopul şi prim-curatorul general, ca prezidiu, respectiv membrii Comisiei Generale. Curatorul, episcopul şi copreşedintele acestuia, respectiv membrul comisiei, supuşi procesului disciplinar, nu pot face parte din consiliu. În cazul interesului curatorului general sau al episcopului, în locul lor membrii Comisiei Disciplinare Extraordinare, ca prezidiu: cel mai vârstnic curator protopopesc, cel mai vechi în preoţie şi cel mai vârstnic protopop, cel mai vechi aflat în funcţie.
Comisia Disciplinară Extraordinară hotărăşte printr-un consiliu de nouă membrii: consiliul este format din prezidiu şi şapte membrii (trei ecleziastici şi patru laici).

272. §. Alcătuirea consiliului.
În Comisia Disciplinară Bisericească, la luarea hotărârilor nu pot face parte nici mai mulţi, nici mai puţini membrii decât numărul stabilit.
Membrii comisiei sunt chemaţi la şedinţa consiliului de către prezidiu prin tragere la sorţi.
În cazul eventualei obstrucţionări, membrul comisiei, chemat este obligat a raporta prezidiului Comisiei Disciplinare, pentru a putea fi chemat un alt membru. Cheltuielile cauzate de înştiinţarea întârziată vor fi suportate obligatoriu de către membrul în cauză al comisiei.

273. §. Motive de excludere.
Membrul comisiei nu poate participa la un caz în administrarea căruia:
1. ori el, ori cumnatul, sau alte rude sunt interesate;
2. a fost audiat ca martor sau expert;
3. la un nivel inferior al procesului a participat la luarea de hotărâre.
La cererea oricăruia dintre părţi, trebuie exclus din consiliu acel membru, al cărui imparţialitate este deosebit de îndoielnică.

274. §. Delegarea membrilor consiliului.
Dacă Comisia Disciplinară nu se poate alcătui din cauza excluderii membrilor săi, la propunerea prezidiului, sau la cererea motivată a unuia dintre părţi, Comisia Disciplinară imediat superioară trimite o altă comisie. Comisia Disciplinară imediat superioară poate dispune delegarea membrilor consiliului şi fără cererea părţilor, dacă protejarea ordinii bisericeşti sau alt interes bisericesc important o cere.
275. §. Notarul supleant.
În cazul obstrucţionării notarului, prezidiul numeşte notar supleant.

276. §. Jurământul membrilor Comisiei Disciplinare şi al notarului.
Înaintea deschiderii procesului, la prima şedinţă a consiliului, membrii Comisiei Disciplinare şi notarii pun următorul jurământ:
“Jur pe Dumnezeul viu, care este Tată, Fiu şi Sfântul Duh, Dumnezeu unic, ca în funcţia mea de membru-notar să procedez conştiincios, cu bună ştiinţă, şi să nu aduc ofensă secretului oficial de serviciu profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
277. §. Procesul.
Procesul este condus pe bază de înţelegere de unul dintre preşedinţi.
Părţile pot proceda ori personal, ori prin reprezentanţii lor legali la proces. Ca reprezentant poate fi ales avocat, sau orice membru cu drept de autodeterminare al bisericii. Ca reprezentant-avocat trebuie numit de preferinţă un avocat, care este membru al bisericii.

278. §. Cereri, citaţii
Cererile către Comisia Disciplinară Bisericească trebuie înaintate preşedintelui ecleziastic al Comisiei Disciplinare vizate.
Citaţiile trebuie înmânate prin intermediul oficiului parohial al comunităţii bisericeşti, pe a cărei teritoriu destinatarul locuieşte. Despre preluare trebuie luată chitanţă, care va fi trimisă preşedintelui Comisiei Disciplinare.

CAPITOLUL III.

Sfera de activitate şi competenţa Comisiilor Disciplinare Bisericeşti

279. §. Sfera de activitate a Comisiei Disciplinare Parohiale
În competenţa Comisiei Disciplinare Parohiale intră procesul intentat împotriva acelui membru al bisericii, care nu aparţine de judecarea disciplinară bisericească, şi care:
1. comportamentul sau unele acţiuni ale sale încalcă credinţa faţă de biserică;
2. trăieşte viaţă imorală, scandaloasă;
3. refuză încăpăţânat îndeplinirea obligaţiilor care ţin de statutul de membru al comunităţii bisericeşti;
4. tulbură sau periclitează ordinea internă a bisericii prin învrăjbire, incompatibilitate.

280. §. Faţă de membrul bisericesc amintit în 273. §., preotul încearcă prin dragostea mântuitoare şi corectoare, să facă totul pentru a-l convinge. În funcţie de nevoie, preotul atrage în această osteneală presbiteri sau alţi membrii ai bisericii, şi duce cazul în faţa Comisiei Disciplinare doar în cazul în care toate încercările sale se dovedesc a fi zadarnice.

281. §. Comisia Disciplinară Parohială este convocată de prezidiu, care la proces citează membrul bisericii, împotriva căruia s-a ridicat plângerea. Procesul nu este public. În cazul amintit la 273. §. Comisia Disciplinară Parohială, membrul bisericii va fi mustrat. În conformitate cu gravitatea comportamentului, membrul bisericii poate fi lipsit de dreptul de vot şi de posibilitatea alegerii pe o perioadă de cel mult cinci ani, şi poate să fie interzisă participarea sa la adunarea generală.
Împotriva sentinţei poate avea loc contestaţie la Comisia Disciplinară Protopopească. Împotriva sentinţei Comisiei Disciplinare Protopopeşti poate avea loc contestaţie ulterioară la Comisia Disciplinară Generală în cazul în care sentinţa conţine lipsirea de dreptul la vot şi de posibilitatea alegerii.
Dacă membrul bisericii cu comportamentul continuu, ireproşabil dă dovadă fără îndoieli de îndreptare, la iniţiativa preotului Comisia Disciplinară Parohială poate pronunţa anularea deciziei irevocabile.
282. §. Sfera de activitate a Comisiei Disciplinare Protopopeşti.
Ţin de sfera de activitate a Comisiei Disciplinare Protopopeşti următoarele cazuri:
1. infracţiunile disciplinare ale funcţionarilor protopopiatului şi a comunităţilor bisericeşti aparţinând protopopiatului, a altor angajaţi, respectiv ale membrilor presbiteriilor protopopiatului şi comunităţilor bisericeşti, cu excepţia prim-curatorului protopopiatului şi al protopopului;
2. administrative şi materiale problematice ivite între comunităţile bisericeşti aparţinând protopopiatului;
3. acţiunea pornită de către funcţionarul sau alt angajat al parohiei sau al protopopiatului împotriva membrului presbiteriului parohial ori protopopesc, în vederea dobândirii unor despăgubiri;
4. acţiunea funcţionarului sau altui angajat (văduva / văduvul sau succesorul) al parohiei sau al protopopiatului împotriva parohiei, respectiv protopopiatului în vederea retribuţiei;
5. discuţiile ivite între, pe de o parte, parohie sau protopopiat, pe de altă parte între beneficiar sau succesor (văduvul / văduva) din cauza gestionării, întreţinerii sau transmiterii unor terenuri, clădiri, locuinţe sau alte obiecte materiale aparţinând beneficiului;
6. plângerile înaintate împotriva hotărârilor sau măsurilor luate de autorităţile , organele administrative ale comunităţilor bisericeşti;
7. plângerile împotriva alegerilor din comunităţile bisericeşti aparţinând protopopiatului.
Comisia Disciplinară Protopopească, procedează ca autoritate de contestaţie în cazurile contestate la Comisia Disciplinară Parohială.

283. §. Sfera de activitate a Comisiei Disciplinare Generale.
Ţin de competenţa Comisiei Disciplinare Generale:
1. cu excepţia curatorului general, al episcopului şi al membrilor Comisiei Disciplinare Generale, infracţiunile disciplinare ale funcţionarilor şi altor angajaţi ai bisericii universale, ale membrilor presbiteriului general, precum şi ale curatorului protopopesc şi ale protopopului;
2. cazurile administrative şi materiale discutabile ivite între protopopiate, în cazul în care nu ţin de competenţa Comisiei Disciplinare Protopopeşti;
3. acţiunea bisericii universale împotriva retribuţiei funcţionarului sau altui angajat al bisericii universale, precum şi al membrului presbiteriului universal;
4. acţiunea funcţionarului sau altui angajat (văduv sau succesor) al bisericii universale împotriva retribuţiei bisericii universale;
5. discuţiile ivite între, pe de o parte, biserica universală, pe de altă parte beneficiar sau succesor (văduvul / văduva), precum şi pe de o parte succesorul în oficiu, pe de altă parte între predecesorul în oficiu sau succesorul (văduvul), pe tema gestionării, întreţinerii sau transmiterii unor terenuri, clădiri, locuinţe sau alte obiecte materiale aparţinând beneficiului;
6. plângerile împotriva hotărârilor sau dispoziţiilor autorităţilor, organelor administrative ale protopopiatului şi ale bisericii universale;
7. plângerile împotriva alegerilor protopopeşti şi ale bisericii universale.
Ca urmare a contestaţiei Comisiei Disciplinare Generale, procedează ca autoritate de contestaţie în cazurile în care Comisia Disciplinară Protopopească procedează în primă instanţă sau ca autoritate de contestaţie.

CAPITOLUL IV.

Infracţiuni disciplinare

284. §. Persoanele care aparţin de autoritatea disciplinară a bisericii.
Aparţin de judecătoria disciplinară a bisericii toţi cei care au funcţii bisericeşti, sau se află în serviciu bisericesc, indiferent dacă postul lor este plătit sau este de onoare.

285. §. Infracţiuni bisericeşti.
Comite infracţiune disciplinară bisericească persoana aflată sub autoritatea disciplinară bisericească, care:
a) propagă doctrine care nu corespund crezului bisericesc;
b) îşi încalcă sarcinile profesionale intenţionat sau din neglijenţă, sau în îndeplinirea sarcinilor de profesionale este în mare măsură nepăsător şi dezordonat;
c) dăunează bisericii intenţionat sau din neglijenţă;
d) abuzează de putere;
e) deranjează sau periclitează ordinea bisericească prin instigare, dezbinare;
f) se împotriveşte dispoziţiei sau hotărârii supremaţiei bisericeşti legale, sau instigă împotriva acestora, ori manifestă nesupunere sau lipsă de onoare faţă de supremaţia bisericească;
g) prin ocupaţia, modul de viaţă, comportamentul său ori prin unele acţiuni, înjoseşte prestigiul bisericii, sau clatină încrederea necesară funcţiei sale, sau aduce ofense ori periclitează prestigiul postului său;
h) manifestă un comportament, care nu este compatibil cu caracterul funcţiei sale;
i) comite o faptă, care constituie motiv pentru atacarea alegerilor;
j) comite o faptă, care se sancţionează conform codului penal, şi care ofensează interese bisericeşti.
Comite infracţiune disciplinară bisericească preotul sau preotul candidat, care după intrarea în vigoare a prezentei legi, se căsătoreşte în contradicţie cu hotărârea punctului e. al 28. §., de asemenea fiecare funcţionar sau angajat bisericesc plătit, care nu-şi oficiază căsătoria pe cale bisericească, sau cu privire la religia copiilor săi, hotărăşte sau dispune în aşa fel încât aduce prejudiciu bisericii, sau îşi încalcă sarcinile privind educaţia în spirit evanghelic a copiilor săi.

286. §. Sancţiuni.
Sancţiuni posibile în cazul infracţiunilor bisericeşti:
1. mustrare;
2. sancţiuni băneşti;
3. transfer;
4. dislocare din funcţie;
5. destituire.
Destituirea din funcţie nu poate fi neglijată, dacă din cauza modului de viaţă şi comportamentului amintite la punctele g. şi h. ale 279. §., infractorul nu este demn de încrederea şi respectul necesare funcţiei sale.

287. §. Sancţiune auxiliară.
Sancţiunea auxiliară poate fi pronunţată pe o perioadă de doi ani în cazul mustrării, şi pe o perioadă de trei ani în cazul sancţiunii băneşti şi în aşa fel, încât pe perioada amintită, condamnatul să nu poată fi ales sau avansat într-o funcţie mai înaltă sau mai avantajoasă.
În cazul abuzului în alegeri (punctul 7. 277. §.) condamnatul poate fi lipsit de dreptul de vot şi de posibilitatea alegerii sale pe o perioadă de cel mult 10 ani, prin sancţiune auxiliară.

288. §. Sancţiuni băneşti
La stabilirea sancţiunilor băneşti, pe lângă gravitatea infracţiunii, trebuie luate în considerare şi condiţiile de salarizare şi de trai ale condamnatului.
În cazul angajatului plătit sancţiunea bănească trebuie reţinută din salariul său, eventual în rate lunare. O rată lunară nu poate fi mai mare decât o treime a salariului lunar.
Suma obţinută sub numele de sancţiune bănească constituie fondul public al episcopiei.

289. §. Transferul
Dacă la stabilirea infracţiunii, judecătoria bisericească ajunge la concluzia că lăsarea vizatului în funcţia de până acum periclitează interesele bisericii, se poate pronunţa în favoarea transferării sale.
Această sancţiune se poate aplica atât împreună cu mustrarea condamnatului sau cu sancţiunea bănească, dar şi fără acestea.
Episcopul dispune de transfer.
Dacă transferul nu se poate aplica în lipsă de ocazie, în termen de un an de la momentul în care sentinţa a devenit executorie, trebuie pornită procedura de pensionare forţată a condamnatului. Dacă condamnatul nu are cerere de pensionare, trebuie demis din funcţie.
La asemenea transferuri, cheltuielile mutării împovărează condamnatul.

290. §. Dislocare din funcţie, destituire.
Sancţiunea dislocării din funcţie înseamnă că condamnatul îşi pierde serviciul, funcţia şi titlul care ţine de aceasta, caracterul şi beneficiul material.
Pe lângă consecinţele juridice definite în paragraful anterior, cel care este destituit din funcţie, nu mai poate fi angajat în serviciu bisericesc.

291. §. Încetarea procedurii disciplinare.
Procedura disciplinară nu poate fi pornită, iar procedura pornită trebuie încetată, dacă cel supus procedurii demisionează prin declaraţie scrisă din funcţia respectivă, ori renunţă la drepturile la care sunt îndreptăţiţi aparţinătorii lui, sau respectivul decedează. Demisia nu afectează răspunderea de avere. Dacă este vorba de o infracţiune gravă, care previzibil va duce la demiterea din funcţie, procedura trebuie continuată şi în cazul demisionării; şi în cazul acesta procedura trebuie încheiată prin hotărâre de încetare, dacă nu se ajunge la pronunţarea demiterii din funcţie.
Dacă este angajat din nou în serviciul bisericesc cel, împotriva căruia a fost încetată procedura disciplinară din cauza demisiei, această procedură trebuie pornită din nou fără întârziere; în acest caz expirarea perioadei de prescriere nu împiedică procedura.

292. §. Prescrierea
Sancţionabilitatea infracţiunii bisericeşti se prescrie într-un termen de trei ani socotiţi de la comiterea infracţiunii, dacă vinovatul nu comite altă infracţiune în acest timp. Prescrierea este întreruptă de depunerea plângerii la instanţa bisericească competentă, sau măsurile luate de autoritatea bisericească în perioada infracţiunii disciplinare împotriva vinovatului.
Sancţiunea disciplinară nu se poate executa, dacă cei trei ani de la momentul devenirii hotărârii executorie, expiră. Prescrierea este întreruptă de orice acţiune a autorităţii bisericeşti competente, referitoare la executarea pedepsei. Executarea demiterii nu se prescrie.

293. §. Suspendarea procedurii.
Procedura judecătoriei bisericeşti nu este influenţată de faptul că acţiunea în cauză încalcă nu numai legile bisericii, ci şi legile statului. Dacă însă judecătoria bisericească o consideră necesară, poate lăsa procedura suspendată până când judecătoria statului, nu aduce hotărâre executorie.

294. §. Pornirea procedurii disciplinare.
Începerea procedurii disciplinare are loc în următoarele cazuri:
a) din oficiu;
b) la intentarea acţiunii de către autoritatea bisericească;
c) la plângerea unor persoane fizice;
d) la cererea funcţionarului însuşi.
Autorităţile bisericeşti superioare sunt obligate să se ocupe de pornirea procedurii pentru sancţionarea infracţiunii bisericeşti de care au luat cunoştinţă, iar episcopului şi protopopului îi rămâne dreptul de a-l mustra şi dojeni părinteşte pe cel care s-a îndepărtat de învăţăturile bisericii, păcătuieşte împotriva moralităţii, trăieşte viaţă scandaloasă, nu-şi îndeplineşte sarcinile profesionale.
La cererea Ministerului Cultelor, procedura trebuie pornită din oficiu.

295. §. Şi la intentarea acţiunii, precum la prezentarea plângerii, trebuie prezentate acele fapte, pentru care se cere pornirea procedurii disciplinare, la fel şi dovezile.
Intentarea acţiunii, plângerea sau cererea trebuie depusă la autoritatea reclamată. Astfel, referitor la acelea, care aparţin de autoritatea primei instanţe judecătoreşti a Comisiei Disciplinare Protopopeşti, la protopopul protopopiatului, iar la cele aparţinând autorităţii judecătoreşti a Comisiei Disciplinare Generale, la episcop.
Dacă plângerea nu a fost depusă la autoritatea competentă, trebuie depusă din oficiu acolo. Dacă plângerea este incompletă, ea trebuie trimisă înapoi pentru completare. Iar dacă este atât de incompletă, încât nu este adecvată pentru a constitui baza unei proceduri, sau este total neserioasă, prezidiul Comisiei Disciplinare competente respinge plângerea. Împotriva deciziei de respingere, apelul este posibil la Comisia Disciplinară competentă.
296. §. După primirea plângerii sau acţiunii intentate, prezidiul îi solicită reclamatului să depună declaraţie; reclamatul este obligat să depună în termen de cincisprezece zile să depună declaraţia cerută. În caz întemeiat acest termen poate fi prelungit.

297 §. După expirarea perioadei de depunere a declaraţiei, prezidiul Comisiei Disciplinare decide ori despre începerea examinării, ori despre încheierea procedurii comisiei disciplinare. Împotriva deciziei care dispune încheierea procedurii, este posibil apelul de plângere la Comisia Disciplinară competentă.

298. §. Adunarea generală a protopopiatului, respectiv adunarea generală extraordinară are dreptul de a porni procedură disciplinară împotriva funcţionarilor şi angajaţilor, care intră sub sfera sa de acţiune şi în cazul în care autoritatea bisericească competentă a neglijat acest lucru.

299. §. Episcopul, respectiv prim-curatorul trebuie anunţat de dispoziţia de examinare, acesta din urmă numind în cazul disciplinar un acuzator public. Acesta este de regulă procurorul corpului de autoguvernare care a participă la caz. Acesta este obligat să accepte numirea şi să informeze pe cel care l-a numit despre evoluţia cazului.
Dacă acuzatorul public nu consideră fundamentată stabilirea infracţiunii disciplinare, după pornirea procedurii disciplinare, poate iniţia achitarea reclamatului, respectiv încetarea procedurii.
Comisia Disciplinară nu este legată de iniţiativa acuzatorului public.

300. §. Examinare, proces.
Prezidiul Comisiei Disciplinare îl însărcinează pe unul dintre membrii Comisiei Disciplinare cu derularea examinării şi îl înştiinţează pe acuzatorul public şi ambele părţi. Sarcina judecătorului de instrucţie este elucidarea stării de fapt. Pentru aceasta audiază atât reclamatul, cât şi reclamantul, martorii şi experţii. Martorul trebuie atenţionat înainte de audiere, că este obligat să depună jurământ pe mărturia sa. Martorul şi expertul trebuie să depună jurământul în mod obligatoriu, dacă nu există motiv pentru neglijarea depunerii mărturiei. Expertul trebuie să depună jurământul înainte de exprimarea opiniei de specialitate. Trebuie neglijată obligativitatea depunerii jurământului, dacă nici unul din părţi nu o cere, sau există un motiv pentru care mărturia martorului nu poate fi considerată credibilă nici în cazul depunerii jurământului.
Jurământul martorului este următorul: “Jur pe Dumnezeul viu, că la întrebările care mi s-au adresat, am răspuns conform celei mai bune ştiinţe şi bunei mele conştiinţe am mărturisit realitatea pură şi completă, şi nu am manifestat reticenţă faţă de nimic, ce are legătură cu cazul şi despre ce am cunoştinţă. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Jurământul expertului este următorul: “Jur pe Dumnezeul viu, că examinez cu exactitate obiectul inspecţiei îmi prezint punctul de vedere fără părtinire, celor mai bune cunoştinţe profesionale, cu suflet bun, conform adevărului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Despre examinare trebuie întocmit proces verbal. În procesul verbal martorul îşi semnează mărturia sau o parafează.

301. §. După terminarea examinării, judecătorul de instrucţie înaintează documentele prezidiului Comisiei Disciplinare, prezidiul le înmânează pentru depunerea iniţiativei acuzatorului public, care prezintă iniţiativa prezidiului. Despre iniţiativă ia decizie Comisia Disciplinară.
Comisia Disciplinară încetează procedura prin decizie fără fixarea procesului, dacă:
1. continuarea procedurii încetează prin demisia, decesul reclamatului sau prin prescriere;
2. din datele examinării se poate stabili, că reclamatul nu a comis nici o infracţiune bisericească;
3. gravitatea infracţiunii este minoră şi nici un fel de interes public nu cere continuarea procedurii.
Această decizie trebuie comunicată şi reclamatului, care poate intenta apel împotriva acesteia, cu excepţia cazului în care decizia a fost adusă de Comisia Disciplinară Generală.

302. §. Dacă cazul ajunge să fie judecat, data şi locul procesului vor fi stabilite de prezidiul Comisiei Disciplinare, care citează toate părţile şi reprezentanţii lor legali, respectiv martorii anunţaţi la momentul oportun, dacă cheltuielile de transport ale acestora vor fi suportate în avans de partea privată, care a iniţiat cererea de audiere. Martorii şi experţii deja audiaţi pe parcursul examinării, de obicei nu trebuie invitaţi să asiste la proces.
Procesul este public. Dacă însă audienţa deranjează derularea procesului, sau dacă unele interese bisericeşti sau publice o cer, preşedintele poate dispune proces închis. Şi în cazul excluderii audienţei pot fi prezenţi la proces reclamatul şi reclamantul, respectiv câte doi auditori numiţi de către acuzatorul public.

303. §. Procesul este deschis de către preşedinte, care precizează cazul. Procesul poate avea loc şi în cazul în care părţile nu se prezintă, sau este prezent doar unul din părţi, cu condiţia ca ei să fie citaţi regulamentar.
După deschidere, preşedintele solicită părţilor să prezinte eventualele motive de excludere ale membrilor Comisiei Disciplinare sau ale notarului. Într-o fază înaintată a procedurii, părţile nu mai pot depune moţiunea de excludere, cu excepţia cazului în care pot demonstra că au aflat mai târziu motivul de excludere. Cu privire la moţiunea de excludere Comisia Disciplinară ia decizii la şedinţă de consiliu închisă. Reclamatul nu poate participa la luarea deciziei. Comisia Disciplinară poate lua decizie şi atunci când la acest procedeu participă doar trei membrii ai consiliului.
Despre proces trebuie întocmit proces verbal.
În sentinţă trebuie luate dispoziţii privind cheltuielile şi eventualele cereri de drept privat.
Sentinţa trebuie justificată.

304. §. Împotriva sentinţei Comisiei Disciplinare Protopopeşti poate face recurs atât reclamatul şi apărătorul său, cât şi acuzatorul public, în termen de cincisprezece zile de la pronunţarea sentinţei.
Recursul trebuie înaintat în două exemplare la Comisia Disciplinară de primă instanţă a procedurii.

CAPITOLUL V.

Înaintarea plângerii

305. §. Plângerea împotriva alegerilor.
Plângerea împotriva alegerilor sau al votului trebuie depusă în termen de cincisprezece zile, începând cu ziua în care rezultatul a fost anunţat.
Plângerea se depune la protopopul competent al comunităţii bisericeşti alegătoare, respectiv electoare, iar în cazul atacării alegerilor protopopeşti ori ale bisericii generale, la episcop.

306. §. Plângerea administrativă.
Plângerile de administraţie bisericească sau cu caracter patrimonial se depun în termen de cincisprezece zile de la publicarea (pronunţarea, înmânarea) ordonanţei, hotărârii sau dispoziţiei prejudiciate, la autoritatea administrativă care a luat hotărârea reclamată, sau a luat măsurile prejudiciabile; autoritatea administrativă organizată pe corpuri ia măsurile, plângerea se depune la prezidiu.
Plângerea poate avea loc doar împotriva hotărârii administrative executorie.

CAPITOLUL VI.

Procese patrimoniale

307. §. În faţa Comisiei Disciplinare Bisericeşti se pot valida prin acţiuni intentate următoarele:
1. cererile provenite din relaţiile unul faţă de celălalt ale comunităţilor bisericeşti, filialelor respectiv circumscripţiilor de diasporă;
2. cererile materiale provenind din comunitatea de bunuri, sau din alte legături juridice comunitare, ori a lipsei acestora în cazul comunităţilor bisericeşti şi altor corpuri de autoguvernare bisericească;
3. cererile provenind din segregarea filialelor şi a diasporei de comunitatea bisericească, a comunităţii bisericeşti de protopopiat, a protopopiatului de episcopiei, şi în general a oricărei instituţii bisericeşti de un corp de autoguvernare bisericească;
4. cererile cu privire la împărţirea patrimoniului bisericesc ale unei comunităţi bisericeşti nou înfiinţate;
5. cererea funcţionarului şi al oricărui angajat sau încredinţat bisericesc, la fel şi a succesorului (văduvului / văduvei) acestora, în legătura cu foaia de beneficiu, sau în general cu relaţia de serviciu sau de oficiu, ivită împotriva corpului de autoguvernare bisericească sau a instituţiei bisericeşti, exceptând cerinţele care derivă din relaţia juridică, bazată pe un contract doar civil, care ţine de judecătoria competentă.
6. cererile în legătură cu beneficiul în pământ, clădiri, locuinţe sau cu gestionarea altor obiecte patrimoniale, susţinerea sau predarea lor, din partea comunităţii bisericeşti sau altui corp de autoguvernare bisericească faţă de beneficiar sau succesorul (văduvul / văduva) lui, de asemenea şi predecesorul său în funcţie, faţă de succesorul lui şi a succesorului faţă de predecesorul lui în funcţie;
7. cererea în legătură cu restituirea pagubei pricinuite de un funcţionar bisericesc sau un alt angajat încredinţat al bisericii, prin încălcarea intenţionată sau din neglijenţă a sarcinilor profesionale, exceptând cazul în care cel prejudiciat putea să decline prejudiciul, dar nu a făcut-o, fie intenţionat, fie din neglijenţă.
8. cererea pentru restituirea cheltuielilor împotriva aceluia, care se face vinovat de invaliditatea alegerii.

308. §. Prescrierea.
Dreptul de intentare a acţiunii pentru validarea cererilor definite în paragraful anterior se prescrie după trei ani. Prescrierea începe cu sfârşitul acelui an, în care cererea a devenit, după drept, validă.

ANEXĂ

REGULAMENT
pentru alegerea preoţilor parohi,
pentru numirea altor preoţi.
Condiţii şi procedura de alegere.

DISPOZIŢII GENERALE

1. §.
Conform dispoziţiilor prevăzute la paragrafele 23, 24 şi 25 ale Regulamentului Organic al Bisericii Evanghelice – Luterane din România alegerea preoţilor parohi, numirea preoţilor supleanţi, capelani, practicanţi, diaconi (leviţi) are loc pe baza condiţiilor şi procedurii stabilite în ordin.

2. §.

Se poate alege, sau după caz, se poate numi în funcţia de preot paroh, supleant, capelan, sau practicant acela, care deţine diploma emisă de Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar.

3. §.
Funcţia de preot paroh rămâne vacantă în cazul pensionării, decesului, demisiei, a sancţiunii disciplinare (pe baza 286. §. din Regulamentul Organic) sau prin ieşirea din biserică.
La posturile de preot paroh rămase vacante în comunităţile bisericeşti rurale, cu numărul populaţiei mai mare de o mie, şi urbane, cu numărul populaţiei mai mare de cinci sute, poate concura cel care beneficiază de cel puţin 5 ani de serviciu preoţesc, luându-se în considerare şi anii de practică şi cei de preot capelan, respectiv cine a primit înainte de la prezidiul protopopiatului calificativul de bine sau foarte bine.

OCUPAREA FUNCŢIILOR DE PREOT PAROH
4. §.
Dispoziţiile luate cu ocazia eliberării/rămânerii vacante a funcţiei de preot paroh sunt, după cum urmează:
            - asigurarea complexităţii inventarului comunităţii bisericeşti,
            - invitarea preotului supleant şi asigurarea beneficiului său conform dispoziţiilor referitoare la acesta,
            - începerea şi derularea procedurii de alegere a preoţilor,
- ar avea loc sub îndrumarea protopopului competent din punct de vedere teritorial, care în acest scop vizitează comunităţile bisericeşti cu posturile rămase vacante de atâtea ori, cât o consideră necesar.
Protopopul sau suplinitorul său legal examinează lista electorală, oficiază toate şedinţele presbiterale sau adunările generale, pe care l-a convocat în interesul ocupării funcţiei de preot. Copreşedintele acestor şedinţe este procuratorul protopopiatului. În cazul în care şi prim-curatorul protopopiatului participă la şedinţă, acesta este îndreptăţit să îndeplinească funcţia de copreşedinte.

Lista electorală
5. §.
Pentru începerea procedurii de alegere a preotului paroh, presbiteriul comunităţii bisericeşti (parohiei) dispune de alcătuirea listei electorale. Pe lista electorală vor fi trecuţi toţi acei membrii ai comunităţii bisericeşti (parohiei) care corespund condiţiilor impuse de paragrafele 5., 7., 20. ale Regulamentului Organic, şi ca atare, îşi pot exercita dreptul de vot. Toţi membrii bisericii au dreptul de a vedea lista electorală în luna premergătoare votării.
Cu ocazia anunţurilor făcute la serviciul divin de duminică, trebuie adusă la cunoştinţa membrilor comunităţii bisericeşti alcătuirea listei electorale, locul şi data, unde şi când pot vedea această listă. Perioada afişării este de 15 zile de la data anunţului.
Plângerile legate de lista electorală pot fi depuse la Oficiul Protopopiatului într-un termen de 1 zile premergătoare zilei adunării generale electoare. Plângerile vor fi administrate până în ziua adunării electoare de către protopop. Hotărârea sa este definitivă.

Invitaţie sau concurs
6. §.
            Postul de preot paroh se poate ocupa pe calea invitaţiei sau a concursului.
            a. Ocuparea postului pe bază de concurs.
            După ce protopopul competent ia la cunoştinţă că postul de preot paroh rămâne vacant (pensionare), sau a rămas vacant (deces, demisie etc.) se ocupă urgent de convocarea presbiteriului parohiei respective, prin procedura stabilită în 50. §. a Regulamentului Organic, cu publicarea ordinii de zi. Pe baza hotărârii presbiteriului, luată prin majoritate simplă, poate propune ocuparea postului de preot paroh rămas vacant pe bază de invitaţie, şi poate numi acel preot cu care doreşte să ocupe postul.
            Pe baza propunerii presbiteriului, prezidiul protopopiatului cere contribuţia prezidiului Bisericii Generale, iar de la candidat cere acceptarea invitaţiei. Votarea preotului propus în acest mod de către presbiteriu, are loc în cadrul adunării generale electoare a comunităţii bisericeşti. Această adunare generală se convocă conform prevederilor paragrafelor 44., 45., şi 46. ale Regulamentului Organic, cu contribuţia protopopului. Preşedintele şedinţei este protopopul.
            b. Ocuparea postului prin concurs.
            În cazul ocupării postului prin concurs, este făcut public anunţul de concurs de către acel oficiu protopopesc, în al cărui instanţă judecătorească se află comunitatea bisericească. Pe anunţul de concurs trebuie trecute toate condiţiile necesare ocupării postului şi termenul final de depunere a proiectului.
            Anunţul de concurs va fi trimis fiecărei comunităţi bisericeşti. Preoţii care au intenţia de a concura pentru ocuparea postului, sunt obligaţi să ceară contribuţia prezidiului Bisericii Generale.
            Dup expirarea termenului de depunere a proiectului, presbiteriul comunităţii bisericeşti stabileşte ziua şi ordinea oficierii serviciilor divine de prezentare. Presbiteriul este obligat a da posibilitatea tuturor concurenţilor pentru oficierea serviciului de prezentare, asigurându-le condiţii şi şanse egale. Cheltuielile serviciilor de prezentare vor fi suportate de către comunitatea bisericească care a anunţat concursul de ocupare a postului.
            Preoţii concurenţi nu se pot afla în comunitatea bisericească, care a anunţat concursul, cu făcând excepţie ziua aleasă pentru oficierea serviciului divin de prezentare. Preotul paroh însărcinat cu ajutarea serviciului divin, se poate afla la rândul lui în congregaţia respectivă doar pe perioada oficierii cazuale a serviciilor divine.
            După expirarea perioadei de concurs şi după audierea preoţilor concurenţi, alegerea preotului se desfăşoară în cadrul adunării generale electoare a comunităţii bisericeşti. Adunarea generală parohială, convocată cu contribuţia protopopului votează conform prevederilor 44. – 45. § ale Regulamentului Organic.
            Dacă adunarea generală solicită vot secret, prezidiul numeşte comisia “ad-hoc” pentru verificarea şi numărarea voturilor, şi din caz în caz verifică dacă alegătorii figurează sau nu pe lista electorală. Comisia raportează prezidiului despre rezultatul alegerii la faţa locului, iar acesta îl face publică imediat. Procesul verbal se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru semnarea lui adunarea generală numeşte 5 membrii.
            Dacă pentru ocuparea postului se anunţă mai mulţi, candidatul care a primit cele mai multe voturi va fi cel ales. În cazul în care s-a prezentat doar un singur candidat, acesta poate fi considerat ales doar cu condiţia ca el să întrunească cel puţin jumătate plus unu a voturilor valabil exprimate.
            În cazul în care protopopul este candidatul, procedura este aceeaşi, dar funcţia de preşedinte va fi ocupată de suplinitorul legal al protopopului.

Depunerea plângerii împotriva alegerilor
7. §.
Depunerea şi rezolvarea plângerilor împotriva alegerilor sau ale votului are loc conform procedurii stabilite în paragrafele 262/2, 282/7, 283/7 şi 305.

NUMIREA PREOTULUI SUPLEANT
8. §.
În congregaţiile în care postul de preot rămas vacant nu a putut fi ocupat nici pe calea invitaţiei, nici pe calea concursului, pe baza propunerii protopopului competent, episcopul numeşte un preot supleant pe o perioadă de un an, al cărui însărcinare poate fi prelungită până când postul rămas vacant nu este ocupat prin invitaţie sau concurs.

NUMIREA CAPELANILOR ,
EXAMENUL DE SPECIALIZARE PREOŢESCĂ A PREOŢILOR PRACTICANŢI
9. §.
În comunităţile bisericeşti mai numeroase sau care au sub îngrijire o circumscripţie de diasporă largă, dacă serviciul o cere, lângă preotul paroh, respectiv în congregaţiile cu postul de preot rămas vacant, dacă preotul supleant nu poate de unul singur să asigure serviciul divin permanent, episcopul poate numi un capelan sau preot practicant, dacă în cadrul personalului angajat şi cadrul financiar mai figurează încă un post de preot.

10. §.
La sfârşitul unui an de practică, preotul practicant numit poate susţine examenul de specializare preoţească. Numărul anilor de practică este 3.
După susţinerea reuşită a examenului de specializare preoţească şi după satisfacerea anilor de practică poate câştiga numirea de preot capelan sau supleant şi poate concura pe postul de preot rămas vacant.

11. §.
Examenul de specializare preoţească trebuie susţinut în scris şi oral în faţa unei comisii de examinare aleasă de adunarea generală a Episcopiei.

NUMIREA PREOŢILOR DIACONI (LEVIT)
12. §.
Episcopul poate numi preoţi diaconi sau leviţi conform prevederilor paragrafelor 24, 25 ale Regulamentului Organic, după consultarea cu protopopul competent şi după examenul susţinut în faţa comisiei examinatoare de specializare preoţească.

ÎNREGISTRAREA PREOŢILOR PAROHI ALEŞI,
SCHIMBUL DE LOCURI ÎNTRE PREOŢII PAROHI
SUPORTAREA CHELTUIELILOR SCHIMBULUI
13. §.

            a). Preotul paroh ales este înregistrat în funcţie de către protopop în cadrul serviciului divin. Serviciul divin este urmat de adunare generală festivă. Înregistrarea trebuie să aibă loc în termen de 45 de zile de la ziua alegerii.
            b). Preotul paroh este obligat să locuiască în casa parohială a comunităţii bisericeşti. Casa parohială are întotdeauna caracter de locuinţă de serviciu.
            c). Schimbarea locurilor de serviciu a preoţilor parohi se poate instrumenta prin acordul preliminar al ambelor presbiterii şi adunări generale ale comunităţilor bisericeşti şi cu aprobarea prezidiului Bisericii Generale. La adunările generale parohiale, care vizează schimbarea locurilor de serviciu, este obligatorie prezenţa protopopului. Toate cheltuielile aferente schimbului de locuri, vor fi suportate de către preoţii respectivi.

DISPOZIŢII FINALE
14. §.

Regulamentul de faţă a fost adoptat la şedinţa din 16 august 1979 a Presbiteriului General, a fost confirmat la şedinţa Adunării Generale Extraordinare din 5 decembrie 1979 şi intră în vigoare la data dispoziţiilor aprobatoare a autorităţii de stat competente. Modificarea regulamentului de faţă este posibilă prin respectarea procedurii fixate în paragraful anterior.